Un an de la prezidențiale. Ce s-a ales de candidați

La prezidențiale, unul dintre cuplurile-vedetă au fost Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Cei doi s-au desprins din Coaliția pe care au dirijat-o împreună, într-o aparentă armonie, și au scos săbiile în ajunul alegerilor. Înainte de bătălia pe față, au fost nenumărate discuții și dispute în Coaliția lui Nicu & Marcel dacă ar trebui să dea un candidat comun. Orgoliile politice au dus la varianta candidaților separați.

Marcel Ciolacu, primul lider PSD care nu a prins turul 2

Marcel Ciolacu a intrat încrezător în alegeri, fiind președintele celui mai mare partid din România. PSD-ul a avut întotdeauna candidat, dar niciodată președinte, după Ion Iliescu. Ciolacu, însă, intra cu cea mai mare șansă. Presa, analiștii politici scriau la acel moment că Marcel Ciolacu era favorizat de context. Un tur 2 cu George Simion era comparat cu scrutinul Iliescu-Vadim. Calculele erau făcute pe ideea că românii îl vor alege pe Ciolacu în detrimentul candidatului extremist.

Situația a fost mult mai complicată de atât, după cum știm. Marcel Ciolacu nu a intrat în turul 2. A pierdut în fața Elenei Lasconi, la diferență de mai puțin de 3.000 de voturi, reușind astfel performanța de a fi primul lider PSD care nu prinde turul 2.

Cum și-au făcut-o social-democrații cu mâna lor

Social-democrații și-au făcut-o cu mâna lor, au băgat voturi în desaga lui Simion. A recunoscut-o chiar social-democratul Alfred Simionis, într-un dialog cu Marcel Ciolacu, pe TikTok. Din disperarea de a ajunge în scenariul prezentat mai sus, PSD și-a autosabotat candidatul.

„Îți amintești când tu spuneai la partid să nu îi dea nimeni voturi lui Simion pentru că nu suntem siguri că intrăm în turul II? Să Știi că toți i-am dat”, a spus Simionis.

Degeaba a încercat Marcel Ciolacu să o dreagă, cum că a fost „o glumă proastă”, presa vuia, iar imaginea PSD se scufunda și mai tare.

Eșecul răsunător s-a tradus într-o demisie din fruntea partidului, pe 25 noiembrie. Însă demisia a fost anulată după ce PSD a scos cel mai mare scor la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie.

Ciolacu a pierdut tot

Nici alegerile parlamentare nu au fost un succes real pentru PSD. 20% a fost cel mai slab scor înregistrat în istoria partidului. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Marcel Ciolacu să defileze cu sloganul „PSD rămâne cea mai mare forță politică”.

În mai 2025, după ce Crin Antonescu, susținut de Coaliția PSD-PNL-UDMR, a pierdut alegerile prezidențiale, Ciolacu și-a dat demisia din funcția de premier, motivând că votul românilor arată că nu mai există legitimitatea Coaliției. Ulterior, a demisionat și din funcția de președinte al PSD.

De la candidat la prezidențiale, la candidat la Consiliul Județean

În perioada de după, Marcel Ciolacu a adoptat o figură de opozant al guvernării Bolojan. Pentru a se menține relevant în contextul candidaturii la funcția de președinte al CJ Buzău, și-a reluat hobby-ul de influencer pe TikTok. Alegerile la CJ Buzău, orașul din care se trage fostul lider PSD, au loc pe 7 decembrie.

Nicolae Ciucă, cel mai slab scor din istoria PNL

Deși părea că are un profil bun la început, liberalii nu l-au putut ridica pe generalul Ciucă. Nici cele două milioane de euro plătite pentru a împânzi țara de panouri electorale, nici dezbaterile electorale în care fiecare cuvânt era pregătit, nu l-au salvat. S-a clasat pe locul 5 în urma alegerilor, obținând cel mai slab scor din istoria partidului.

Cum l-au ajutat liberalii pe Georgescu 

Important de menționat e și cum l-au ridicat liberalii pe Georgescu. Jurnaliștii de la Snoop au descoperit că parte din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024 a lui Călin Georgescu pe TikTok, „Echilibru și Verticalitate”, ar fi fost plătită de Partidul Național Liberal.

Campania, care inițial trebuia să se desfășoare sub hashtagul #echilibrușiseriozitate, trebuia să fie în favoarea lui Nicolae Ciucă și se dorea a fi una de conștientizare civică. Ulterior, cu ajutorul unor influenceri plătiți, s-a transformat într-una favorabilă lui Călin Georgescu, cu hashtagul #echilibrușiverticalitate. Firma Kensington a anunțat că a depus plângere penală „pentru ca organele abilitate să cerceteze deturnarea, atacarea cu boţi și/sau clonarea campaniei”.

Rezultatul lui Ciucă a tras partidul în jos

Ilie Bolojan, șeful CJ Bihor la acea vreme, a fost primul care a cerut consecințe. Au urmat și alții.

„PNL are două posibilități: să înțeleagă această lecție și să ia anumite decizii și să înțeleagă că partidul trebuie să fie un factor de modernizare pentru România și să-și reprezinte electoratul sau, dacă va continua în această formulă, rezultele vor fi aceleași. Noaptea este un sfeșnic bun și am încredere în decizii corecte în zilele următoare”, a scris Bolojan în seara de 24 noiembrie.

Au căzut capete. Ciucă și toată conducerea PNL au demisionat imediat. Bolojan a preluat partidul și s-a strofocat să scoată un scor onorabil la parlamentarele care au avut loc la doar o săptămână după. Cu chiu cu vai, PNL-ul, cu imaginea șifonată de scorul dezastruos al lui Nicolae Ciucă, a obținut 14%. Marele Partid Național Liberal pica în clasamentul puterii partidelor pe locul 3, fiind surclasat de AUR.

Cu ce se ocupă Nicolae Ciucă astăzi, la un an de la prezidențiale

Ciucă a fost pus de partid pe listele de la parlamentare. A obținut un mandat de senator, dar subit, în februarie, și-a dat demisia.

Surse spun că Nicolae Ciucă s-ar ocupa în prezent de activități în mediul privat și participă la evenimente internaționale legate de securitate. Ciucă ar face parte din echipa companiei Alexandrion. Ultimul eveniment public la care a fost văzut este expoziția mondială de la Osaka.

Elena Lasconi, de la prezidențiale, înapoi la Câmpulung

După ce a obținut aproape 1.8 milioane de voturi în turul 1 al alegerilor din 2024, Lasconi s-a simțit îndreptățită să fie tot ea candidatul USR și la alegerile prezidențiale din 2025. Și a fost, până într-un punct.

Campania din 2025 a fost una tumultoasă pentru Lasconi. Și l-a făcut principal adversar pe Nicușor Dan și a ajuns să se lupte cu propriul partid.

Punctul culminant al campaniei a fost publicarea unor imagini pe care Lasconi le-ar fi primit prin e-mail, fotografii în care Nicușor Dan și Victor Ponta ar fi fost la o întâlnire cu Florian Coldea. Imaginile au făcut înconjurul internetului și a fost temă de dezbatere dacă sunt sau nu false.

În final, Lasconi a intrat în război cu propriul partid. A fost presată să se retragă, întâi în discuțiile din interiorul partidului, apoi public. Mai mulți membri din partid îi transmiteau că nu are șanse, dar Lasconi a insistat că poate câștiga.

USR s-a împărțit în două tabere. Fiindcă una dintre ele a decis să îi facă lui Nicușor Dan campanie, Lasconi și-a dat în judecată partidul, numindu-i pe colegi „trădători”. Deși partidul nu o mai susținea, a candidat. A pierdut dramatic, obținând un scor de nici 3%. La o zi după, și-a dat demisia de la șefia USR.

Ce face acum

Elena Lasconi s-a întors la Câmpulung, acolo unde e primar. S-a mai remarcat prin postări pe rețelele sociale, prin care îl săgetează pe cel mai mare adversar din campanie, Nicușor Dan.

„În acest moment puteți opri intrarea României în haos. Dacă nu veți face asta, la sfârșitul anului românii vor realiza că, după ce am avut zece ani un dulap călător la Cotroceni, ne-am trezit cu o noptieră.

Nu vreau să am dreptate, însă ce se întâmplă acum ar putea duce la suspendarea dumneavoastră din funcție în maximum trei ani și la un viitor periculos pentru țară”, a scris Lasconi, în septembrie.

Mircea Geoană, preferatul sondajelor, a obținut un scor modest

Mircea Geoană a zguduit scena candidaților în 2024, determinat să fie președintele României pentru mai mult de o noapte. Venit de pe funcția de secretar general adjunct al NATO, la început promitea, fiind primul în sondaje. În campanie, au fost semnalate câteva declarații nefericite, cum ar fi „starea de degradare biologică a lui Traian Băsescu” sau „sunt decrețel și eu”. Un element care l-a tras în jos pe Geoană a fost „ferma de boți”. 

Elena Lasconi l-a acuzat pe Mircea Geoană că s-a întâlnit cu „creierul israelian al dezinformării”, un fost ofițer al serviciilor de informații din Israel, despre care investigațiile internaționale arărau că ar coordona o echipă specializată în sabotaj și împrăștierea informațiilor false pe rețelele de socializare. Mai apoi, și premierul Marcel Ciolacu a declarat că într-o clădire rezidenţială există o fermă de troli care l-ar ajuta pe Mircea Geoană în campanie.

Nici după 15 ani, Geoană nu a reușit să scape de întrebarea „Ce ați căutat la Moscova în 2009?”. Imaginea de diplomat cu șanse mari la cea mai înaltă funcție în stat s-a șifonat ușor-ușor, iar Geoană a reușit să obțină doar 6%.

Geoană este în prezent președintele Institutului Aspen România.

Ludovic Orban, de la prezidențiale, la consilier pentru o lună și jumătate 

Ludovic Orban rămâne în memoria electoratului drept candidatul care s-a retras în favoarea Elenei Lasconi, în alegerile din 2024. De aici și porecla pe care i-au atribuit-o internauții, „îngerul democrației”.

Orban a făcut anunțul în direct, în cadrul dezbaterii electorale organizate de Digi24. Lista candidaților era, însă, deja definitivată, deci Orban a rămas pe buletinul de vot. A obținut 20.000 de voturi. Orban l-a susținut pe Nicușor Dan în alegerile din 2025.

Ulterior, a fost numit de Dan consilier prezidențial pe probleme de politică internă. A plecat din funcție, însă, la doar o lună și jumătate de la numire, demis de președinte. Motivul ar fi fost legat de o declarație pe care a făcut-o Orban despre Cătălin Drulă, candidat la PMB. Orban l-a criticat pe Drulă că „abuzează de imaginea președintelui în campanie”. Nicușor Dan a motivat că pozițiile publice ale consilierului erau contrare cu ale președintelui pe care îl reprezenta.

În prezent, Orban ar negocia cu Ilie Bolojan revenirea în PNL, conform declarațiilor publice.

Cristian Diaconescu este un alt candidat din 2024 devenit consilier prezidențial. Acesta a obținut doar 3% dintre voturi în alegeri. Diaconescu a fost numit consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională de Ilie Bolojan, când liberalul a deținut funcția de președinte interimar, după demisia lui Klaus Iohannis. A fost eliberat din funcție de Nicușor Dan.

Călin Georgescu, candidatul creat de algoritmi

Călin Georgescu este cel care a răsturnat tabelul candidaților. Creat pe Tiktok, cu ajutorul algoritmilor, așa cum au arătat rapoartele oficiale, candidatul prorus Călin Georgescu a ajuns primul în turul al doilea din 2024.

Potrivit documentelor CSAT desecretizate, Romania a fost ținta unei „acțiuni hibride agresive ruse”, inclusiv contra Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente, chiar și în ziua și noaptea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. 25.000 de conturi de TikTok ar fi fost folosite pentru a-i crește popularitatea candidatului Călin Georgescu, posibil prin folosirea unor „ferme de boți”, în campania electorală.

Ajuns în turul 2 cu Elena Lasconi, CCR a decis pe 7 decembrie 2024 anularea alegerilor.

„Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.

În 2025, CCR i-a respins candidatura. „Curtea a constatat că procesul electoral desfășurat în perioada septembrie–decembrie 2024 a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele sale de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice”, se arată în motivarea judecătorilor.

Georgescu, trimis acum în judecată

Procurorul general al României a transmis, în septembrie, că s-au adunat suficiente probe la dosar pentru a fi trimis în judecată. Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false.

La alegerule prezidențiale reluate, din mai 2025, o nouă garnitură de candidați s-a aliniat la start.

George Simion, moștenirea lui Georgescu 

După ce BEC a respins candidatura lui Georgescu, George Simion și Anamaria Gavrilă și-au depus candidaturile în tandem. Decizia a fost luată chiar după o întâlnire pe care au avut-o cu părintele politic. Dubla candidatură făcea parte dintr-un plan, ca în cazul în care BEC respinge vreuna dintre candidaturi, măcar unul să reprezinte „electoratul suveranist”.

În final, Gavrilă s-a retras, iar Simon a rămas unicul moștenitor, cel puțin așa s-a autoproclamat. Georgescu nu a declarat niciodată cu subiect și predicat că îl susține.

Scaunele goale și declarațiile problematice 

George Simion s-a remarcat în campanie prin atacurile virulente la adresa presei. Deși declara că nu îi e frică să răspundă întrebărilor și că acceptă dezbateri din partea oricărei televiziuni, scaunul gol devenise un fel de cod de identificare a candidatului AUR. Simion a participat doar la dezbaterea Euronews, unde a fost vizibil mai slab decât contracandidatul Nicușor Dan. Tocmai de aceea, a refuzat să mai apară.

Simion a făcut și o serie de declarații problematice, cum ar fi atacul la adresa lui Dan, pe care l-a numit „autist”, jignind și stigmatizând astfel, persoanele diagnosticate cu tulburare din spectrul autist. A gafat și prin declarația despre case, prin care a recunoscut că promisiunea caselor la 35.000 de euro a fost doar o strategie de promovare, ceea ce a atras criticile electoratului. De reamintit e și prestația de la televiziunea franceză.

Simion a citit rezultatele greșit

Toate acestea l-au făcut pe George Simion pierzătorul turului 2 al alegerilor prezidențiale. Inițial și-a clamat victoria, în momentul primelor exit-poll-uri, apoi a revenit și l-a felicitat pe adevăratul câștigător.

Mai apoi, s-a răzgândit și a contestat la CCR rezultatul alegerilor. Cererea a fost respinsă. În prezent, Simion conduce partidul AUR, ajuns pe locul 2 în Parlament.

Crin Antonescu, pe ruta Bruxelles-prezidențiale-Bruxelles

A fost candidatul susținut de Coaliție. Deși, la prima vedere, ar fi avut întâia șansă de a intra cu Simion în turul 2, mobilizarea partidelor a lăsat de dorit. Surse declarau pentru presă încă din timpul campaniei că aleșii locali nu sunt motivați să-l promoveze pe Antonescu. La miezul nopții, în timp ce se tot numărau voturi, pe scările sediului Alianței USL, Crin Antonescu și-a recunoscut înfrângerea.

În prima postare de după rezultatele oficiale, Antonescu a lăsat de înțeles că știe că au existat trădări.

„Eu am pierdut alegerile. Nu mai căutați trădări, incapacitate de mobilizare etc. Au fost, desigur. Dar, la capătul zilei, atât le-am spus eu românilor: ceva mai puțin decât Nicușor Dan. Nu știu câte din voturile pentru mine au fost pentru că așa au zis PSD, PNL, UDMR. Nu știu câte voturi aș fi luat dacă nu eram împreună cu amintiții”.

Victor Ponta, eterna spaimă pentru PSD, după ce i-a rupt o halcă mare de electorat la prezidențiale

Ponta s-a dezis de decizia PSD de a-l susține pe vechiul său dușman politic, Crin Antonescu, și a candidat independent. Decizia a dus la excluderea sa din PSD. A obținut un scor mare, de 13%, ajutat chiar de colegii PSD din teritoriu, care i-au făcut campanie, după cum au declarat surse la acel moment. Ponta e acum deputat neafiliat. Discută cu neafiliații din Parlament rupți din SOS, POT și AUR să facă o construcție politică. Nu exclude nici întoarcerea în PSD dacă e invitat.

Alegerile prezidențiale din 2024, respectiv 2025, au fost lecții importante, atât pentru instituțiile statului, pentru partide, dar și pentru electorat. Instituțiile care ar trebui să vegheze asupra procesului electoral și-au pierdut din credibilitate, iar politicienii s-au pierdut în jocuri de culise și au pus interesele personale mai presus.

Fiecare cetățean a avut de învățat o lecție: ar trebui să scoată capul din bula în care se învârte și să fie atent și la opiniile celorlalți. Societatea a ieșit din alegeri prezidențiale din 2024 și 2025 fragmentată și cu frustrări care au lăsat urme adânci, ce cu greu se vor șterge.