Un analist vede „o mare greșeală politică” în naționalismul sănătos al lui Nicușor Dan. „Tot mai puține diferențe între președinte și George Simion”

Vlad Adamescu, cofondator Politica la minut, a vorbit într-un interviu pentru Cotidianul despre noua sintagmă ideologică folosită de președintele Nicușor Dan, „naționalismul sănătos”. Adamescu consideră că poziționarea președintelui reprezintă „o mare greșeală politică” și amintește de efectul nefast al unor discursuri similare din perioada interbelică. Totodată, Vlad Adamescu susține că Nicușor Dan este similar în foarte multe privințe cu George Simion, liderul AUR. Politologul identifică, însă, mai multe diferențe fundamentale dintre cei doi.

Prezent marți, 1 septembrie, la deschiderea oficială a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (ITO 2026), președintele Nicușor Dan a ținut un discurs în care le-a cerut tinerilor să vorbească public despre aprecierea lor pentru credință și patrie.

„Și tocmai pentru că în spațiul public nu există suficientă această mărturisire și aprecierea noastră față de trecutul acestei țări și a unui naționalism sănătos, vedem că spațiul public este dominat, pe de o parte, de defetiști care spun că nu o să putem să facem niciodată nimic în țara asta și, în partea cealaltă, de demagogi care se bat cu pumnul în piept și se cațără ei pe niște elemente esențiale ale trecutului, și exact vocea celor care, cu decență, cred și muncesc pentru România din păcate nu se aude și trebuie să se audă”, a declarat Nicușor Dan.

De la această declarație pornește interviul Cotidianul cu Vlad Adamescu, pe care îl redăm mai jos integral.

Vlad Adamescu: Să folosești termenul de „naționalism sănătos” e o mare greșeală politică

Cotidianul: Să începem de la naționalismul sănătos pe care l-a invocat Nicușor Dan la Catedrala Mântuirii Neamului. Ce înseamnă per se naționalismul, unde îl găsim și ce ar putea fi acest naționalism sănătos pe care Nicușor Dan doar l-a invocat, dar nu l-a și explicat în vreun fel?

Vlad Adamescu: Depinde de ce perioadă istorică vorbim. Naționalismul a avut rolul lui în secolul XIX, a fost un mijloc de emancipare și de ieșire de sub dominația imperială care exista în Europa în momentul respectiv. Atunci, în secolul XIX, naționalismul – și cred că asta e o părere unanim recunoscută – a avut niște consecințe pozitive, a fost o forță de progres în lume și mai ales în Europa.

Apoi, vedem că naționalismul are și o parte mai negativă, puțin spus, în formele sale extreme: fascism, nazism, credința că rasa, că etnia, că naționalitatea ta este deasupra tuturor celorlalte.

Și acum, Nicușor Dan, când vorbește de „naționalism sănătos”, o face în contextul în care el vrea să opună ideea aceasta de valori naționale, să spună că există niște demagogi, un fel de suveraniști care cumva pervertesc valorile naționale și lor trebuie să li se opună un naționalism sănătos.

Adică un naționalism pe care cumva el, președintele Nicușor Dan, vrea să-l reprezinte. Un naționalism care totuși este relativ pro-european, ancorat în Europa, ancorat în conservatorismul tradițional european, chestiuni de genul acesta.

Dar, din punctul meu de vedere, să folosești termenul de „naționalism sănătos” e o mare greșeală politică. Asta făceau și diverși politicieni din perioada interbelică. Avem texte scrise de persoane deloc prietenoase cu democrația în anii ’20 și ’30, cum ar fi Nichifor Crainic sau A. C. Cuza, care opuneau acest naționalism sănătos elementelor mai radicale din societatea românească și cumva voiau să se folosească, așa cum vrea și președintele Nicușor Dan, de aceste sentimente suveraniste sau extremiste și să le controleze și să le canalizeze în scopurile proprii. În interbelic a eșuat complet această încercare.

„Nicușor Dan își continuă trendul”

Cotidianul: Ar putea fi această încercare a lui Nicușor Dan de a vorbi despre naționalismul sănătos un prim pas către lansarea unui curent politic? Sau către o redefinire a ce înseamnă Nicușor Dan ca politician?

Vlad Adamescu: Absolut. Din punctul meu de vedere, Nicușor Dan a început acest proces imediat după ce a fost ales, pentru că discursul acesta de la Catedrala Mântuirii Neamului, în fața tinerilor ortodocși internaționali, nu trebuie citit în abstract.

Poate să fie și trebuie să fie citit în legătură și cu toate afirmațiile pe care Nicușor Dan le-a făcut de-a lungul timpului. Inclusiv că legionarii erau buni până când au început să facă acte criminale, inclusiv ce a spus despre rezistența anticomunistă din munții Făgăraș, care, dacă ne uităm pe adevărul istoric, conținea foarte mulți legionari cu idei care nu ar fi acceptate într-o democrație cum este astăzi România, opoziția față de legea privind înăsprirea pedepselor privind extremismul politic.

Categoric, Nicușor Dan își continuă trendul despre care am mai discutat, își continuă trendul de a se îndepărta de baza electorală care l-a trimis în turul al doilea și de a cuceri, practic, un electorat nou. El vrea să recupereze o parte a electoratului conservator, tradiționalist, suveranist și să-l readucă pe calea naționalismului sănătos, ca să-l citez.

„Mi se pare totuși deplasat”

Cotidianul: Dacă tot ai adus în discuție discursul lui Nicușor Dan despre rezistența din Făgăraș, foarte des în discursul președintelui această referire la naționalism sau la rezistența din Făgăraș, elemente din acestea naționaliste, se întâmplă în contexte religioase. Crezi că Nicușor Dan folosește împreună aceste două concepte, adică în momentul în care se raportează la credință ajunge să discute despre tematici naționaliste? Crezi că este o chestiune recurentă în discursul lui?

Vlad Adamescu: Da, absolut! Și este o temă, pentru că el probabil vede valorile tradiționale ca înglobând acest naționalism sănătos, alături de religia creștin-ortodoxă, de valorile acestei religii, de valorile tradiționale, de valorile familiei. Și asta s-a văzut și în acest discurs în fața tinerilor ortodocși.

Nu-i nimic în neregulă per se ca președintele României să se adreseze unei astfel de adunări în Catedrala Națională, evident. Problema e că președintele nu merge și la alte genuri de întâlniri. La întâlniri ale unor grupuri marginalizate în societatea românească, care nu se bucură de egalitate de drepturi.

Președintele României teoretic reprezintă întregul popor român, întreaga națiune română în toți membrii săi, dar el se duce doar la o anumită parte a populației României.

Și al doilea lucru pe care l-aș zice aici este că e profund nesănătos să revenim la o perioadă în care politicienii cumva își fac paradă din credințele lor religioase. Ne-a spus președintele acolo că-și dorește ca mai mulți oameni să mărturisească într-u Hristos, să-și mărturisească credințele în mod public, lucru care mi se pare deplasat într-o țară ca România, unde nu există o religie de stat, o religie oficială.

Sigur că majoritatea românilor sunt creștini ortodocși, dar există egalitate între toate cultele religioase care sunt înregistrate în România. Ca statul reprezentat prin Nicușor Dan să facă astfel de favoritisme sau astfel de apeluri publice mi se pare totuși deplasat.

Europenii „have to deal with” Nicușor Dan

Cotidianul: Voiam să întreb la nivel extern cum ar putea fi văzut un astfel de discurs al lui Nicușor Dan despre naționalism, mai ales având în vedere creșterea tot mai puternică a extremei drepte în Europa și nu numai?

Vlad Adamescu: Cu siguranță nu este văzut foarte bine un astfel de discurs. Cred că și liderii europeni își dau seama ce fel de președinte este Nicușor Dan și care sunt punctele lui forte, punctele lui slabe. Pentru liderii europeni însă nu pare să existe o alternativă în România. Pentru că dacă nu este Nicușor Dan, ar fi cine știe, Călin Georgescu sau cineva ca el.

Deci, they have to deal with him (n.r. trebuie să se descurce cu el), nu? Adică nu ai neapărat o alternativă, plus că și liderii europeni se confruntă și ei acasă cu creșteri ale extremei drepte.

Însă cred că ce ar putea să-i spună unii dintre liderii europeni cu care Nicușor Dan interacționează o dată la câteva luni în Consiliile Europene, de exemplu, este că alegătorii, mai ales liderii europeni din statele vestice care au experimentat de mai multă vreme fenomenul extremei drepte, ar putea să-i spună că alegătorii în general nu acceptă niciodată copia, votează întotdeauna originalul.

Sunt sigur că Nicușor Dan a avut astfel de credințe și de valori toată cariera lui politică și mult înainte de cariera sa politică, dar nu le-a făcut publice până acum câțiva ani și nu le-a făcut publice atât de mult pe cât le face de când este președinte.

Ori cariera lui politică și imaginea lui publică în România, în rândul unei mari părți a electoratului, este aceea de un politician liberal, european, progresist – între ghilimele –, asociat cu un partid progresist – cu ghilimelele de rigoare – USR, și e foarte greu să schimbi această perspectivă, pentru că nu pare sinceră această schimbare a persoanei lui publice.

„Vedem tot mai puține diferențe între Nicușor Dan și George Simion”

Cotidianul: Care mai este diferența, cel puțin din punct de vedere ideologic, între Nicușor Dan și George Simion?

Vlad Adamescu: Păi Nicușor Dan este naționalismul sănătos, pe când George Simion e naționalismul bolnav, probabil asta ar fi diferența. Vedem tot mai puține diferențe într-adevăr între cei doi. Amândoi sunt foarte aliniați liniei administrației Trump în Europa, sunt cu siguranță mult mai pro-americani decât sunt pro-europeni. Probabil că dacă și-ar cerceta Nicușor Dan adâncul sufletului, ar fi și el pentru o Europă a națiunilor.

Însă sunt totuși niște diferențe în ceea ce înseamnă oamenii care sunt în diverse funcții importante în statul român. De exemplu, recent, România s-a alăturat altor 10 state europene care solicită din nou renunțarea la dreptul de veto când vine vorba de afaceri externe ale Uniunii Europene.

A fost o poziție a Ministerului de Externe, pozițiile acestea sunt toate întotdeauna în tandem cu președinția. Deci există deschidere din partea asta a președintelui Nicușor Dan, unde nu ar fi existat deschidere din partea unui președinte George Simion. Există în continuare diferențe majore între cei doi, nici nu trebuie să exagerăm.

Din păcate, în spațiul public, cea mai negativă consecință a discursurilor și aparițiilor lui Nicușor Dan în spațiul public, este că duce la normalizarea unui tip de discurs care poate avea consecințe nefaste. Acest discurs naționalist-extremist de mistificare a trecutului istoric, de ignorare pur și simplu a trecutului nostru.

Orice societate sănătoasă reușește să vadă, să discearnă care este adevărul istoric cu privire la momentele ei mai puțin plăcute, cum ar fi istoria Holocaustului în România, istoria extremismului politic în România.

Pentru că alternativa o vedem cu toții și o vedem, de exemplu, la vecinii sârbi, care organizează funeralii naționale pentru Ratko Mladić, criminal de război și vinovat de genocid, condamnat de curți internaționale pentru războiul de acum 30 de ani din Bosnia.

Citește și: „Nicușor Dan e exact ca un Crin Antonescu” INTERVIU cu Vlad Adamescu, cofondator Politica la minut