Proiectat în 2001, contestat până în 2006, finalizat în 2010. Aceasta ar fi pe scurt istoria pasajului suprateran Basarab. Deci practic autorităților locale le-a luat zece ani ca să construiască un pasaj. Proiectul pasajului suprateran Basarab a tot fost modificat în ultimii zece ani în funcție de cine a fost primar peste București. Pe vremea lui Băsescu acesta avea o distanţă mai mică, iar în varianta lui Videanu pasajul a devenit mai lung şi mai scump. De terminat iată că îl termină Oprescu.
Viitorul pasaj suprateran Basarab va asigura zilnic transferul a 60.000 de călători. El va realiza legătura între Bulevardul Nicolae Titulescu – Şoseaua Orhideelor – Podul Grozăveşti – Bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor) şi respectiv Şoseaua Grozăveşti, fiind completat astfel inelul principal de circulaţie al Capitalei, în partea de nord-vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole: râul Dâmboviţa peste podul existent şi calea ferată, în zona Gării de Nord. Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1.450 m (din care 117 m podul pe arce peste râul Dâmboviţa, respectiv 340 m pasajul peste zona Gării de Nord), cu bretele de acces la pasaj de 1.126 m lungime şi rampe de acces de 1.250 m.
Valoarea pasajului a crescut foarte mult în zece ani. Suma totală contractată este de 559 de milioane de lei.