Licitația de Artă Postbelică și Contemporană organizată Palatul Cesianu-Racoviță, azi, la ora 19.00, la ora este reperul verii pentru piața românească de artă contemporană, dar și un important eveniment caritabil, căruia îi este dedicată o secţiune a ofertei.
20% din loturile licitației sunt donate de artiști și galerii în vederea strângerii fondurilor necesare dotării Centrului socio-medical de la Adunații-Copăceni, planificat a se deschide în septembrie anul acesta. Centrul, amenajat de fundaţia HOSPICE Casa Speranței într-o casă donată de familia Radu Florescu, este destinat îngrijirii paliative gratuite a copiilor cu boli terminale. Operele de artă cu această destinație specială aparțin unora dintre cei mai importanți artiști români ai momentului, precum: Ion Grigorescu, Ștefan Câlția, Constantin Flondor, Henry Mavrodin, Dan Perjovschi, Șerban Savu, Radu Comșa, Răzvan Boar, Francisc Chiuariu, Sorin Neamțu, Diana Manole, Raid (Veronica Raimund), Otilia Cadar, Sergiu Laslo.
Alături de arta donată, pivotul central al licitației este alcătuit din cele mai importante nume ale acestei perioade: de la Corneliu Baba (Portret de femeie, 8.000 – 15.000 de euro) la Horia Bernea (Deal, 1.500 – 2.500 de euro), de la Geta Brătescu (Forme, 1.000 – 1.600 euro) la George Apostu (Fluturi, 8.000 – 12.000 de euro ), de la Georgeta Năpăruș (Vânătorul, 4.000 – 6.000 de euro) la Sorin Dumitrescu (Hipersemn I, 4.000 – 6.000 de euro), precum și mai tinerii Șerban Savu (Untitled, 4.000 – 6.000 de euro), Mircea Suciu (Fear Not, 7.000 – 12.000 de euro), Gili Mocanu (Fermă, 3.000 – 5.000 de euro), Gheorghe Fikl (Taur, 7.000 – 10.000 de euro), Cristian Sida (Satyricon, 1.500 – 2.500 de euro) și mulți alții.
Reușitele tot mai dese, dar și recentul record al lui Brâncuși într-o licitație din afară, îndreaptă tot mai mult atenția marilor jucători în piața internațională spre arta postbelică și contemporană românească. Licitația prezintă așadar cele mai importante nume ale acestui segment: de la Corneliu Baba la Horia Bernea, de la Ion Grigorescu la Geta Brătescu sau George Apostu…
Sculptura Fluturi, realizată la sfârșitul anilor ’70 de George Apostu (1934, Stănişeşti, Bacău – 1986, Paris), a făcut parte din expoziția Pavilionului României de la a XXXVIII-a ediție a Bienalei de la Veneția, în 1980. Lemnul este primordial, nelipsit de semnificații ancestrale, astfel menirea sculptorului este de a surprinde tumultul lumii în acest material frust. În această ecuație emblematică se înscrie și unul din celel mai ample cicluri ale artistului George Apostu, Fluturii. Lucrarea de față, subscrisă acestui ciclu, sugerează seva lăuntrică lemnului folosit. O modelare verticală, simplă și sublimă, plăsmuitoare de energii.
Să amintim câteva dintre prestigioasele săli în care sculptorul a deschis, de-a lungul timpului, expoziţii personale: Galeria Raymonde Cazenave, Paris (1967),
Palatul Artelor Frumoase, Bruxelles (1970), Muzeul Taidehall, Helsinki (1971), Galeria Panorama Mesdag, Haga (1969)…
Portret de femeie, amintit mai sus, este relevant pentru fascinaţia până la obsesie a lui Corneliu Baba (1906, Craiova – 1997, Bucureşti) pentru portret, fizionomie, expresie şi manifestarea trăirilor interioare pe chipul uman. Portretele pictate de el nu sunt doar o componentă importantă în opera pictorului, ci şi o manifestare a compexităţii sale spirituale şi a reflecției artistului asupra condiției umane. Portretul cunoaşte în opera sa momente importante precum: portretul cu identitate precisă, care înglobează chipuri ale unor personalităţi ale momentului şi portretrul anonim, care îşi generalizează câmpul de referinţă, reprezentând mai degrabă tipuri şi vârste umane. Portretele anonime sunt realizate într-o manieră mult mai liberă comparativ cu cele ale personalităţilor, tuşele sunt mai spontane, iar interesul pentru recuzită sau drapaj devine mai scăzut.
Acest tip de portret neidentificat se distanţează de ideea de personaj particular şi încearcă să personifice anumite elemente ale vieţii sociale şi morale într-un chip uman generic. Personajul lucrării reprezintă mai degrabă o vârstă şi un tip uman, modelul fiind absorbit în ideea de portret generic.
În afara acestei lucrări, în licitaţie sunt propuse şi alte picturi semnate de maestru, ca Peisaj venetian, creat în anii1970- 1972, în guașă, cerapastel și cărbune pe hârtie lipită pe carton, semnată, intitulată, datată și dedicată pe verso: „Corneliu Baba, Peisaj Venețian, 1972, Familiei Prof. Romeo Dăscălescu (Omi și Dorina), Câtă apă a trebuit să curgă pe lagună, Cât i-a trebuit timpului să macereze zidurile vechii cetăți, pentru ca prezentul cadou sa ajungă la destinație…Cu aceiași afecțiune și prietenie ce a rezistat vremii, Corneliu și Țuca Baba, ianuarie (19)86”
Valoare estimativă: € 1.000 – 1.600
I se adaugă un Studiu de personaj pentru „Spaima”, din 1983, ulei şi laviu pe pânză, estimat la 2.500 – 4.500 de euro
Nu putem să nu amintim câteva lucrări din bogata ofertă de 138 de opere.
Un Vas cu maci, pictat în 1989 de Constantin Piliuţă (1929, Botoşani – 2003, Bucureşti) este evaluat la 3.000 – 5.000 de euro, ca şi Odaie din 1994.
Poiana Mărului este un ulei pe pânză, datat 1977, al lui Ion Dumitriu (1943, Galaţi – 1998, Bucureşti), artist dispărut, din păcate, înainte de vreme. Valoare estimativă: 1.500 – 2.500 de euro.
Preocuparea pentru plante, ca şi aceea pentru animale formează două direcţii ale creaţiei lui Vladimir Şetran (n. 1935, Dăncăuţi, Cernăuţi). În licitaţie este oferit uleiul pe pânză Cartofi încolțiți, realizat în 1991 (2.000 – 3.000 de euro)
Nu putem omite un artist al cărui nume este mai bine cunoscut în străinătate decât în propria ţară: Horia Damian (1922, Bucureşti – 2012, Paris), a cărui guaşă pe carton din 1983, intitulată La Colline este propusă la 2.000 – 3.000 de euro.
Să adăugăm şi Cometă, de Henry Mavrodin (n. 1937, București), pictură din 1972, evaluată la 6.000 – 9.000 de euro, o frumoasă Natură statică cu mandolină și fructe, de Ion Pacea (1924, Horopani, Macedonia – 1999, Bucureşti), care pleacă în licitaţie de la 1.500 – 2.500 de euro, Vânzătorul de flori, tempera şi guaşă din 1990 de Sorin Ilfoveanu (1.500 – 2.500 de euro), Flori (după Jan van Huysum) din 2018, de Mircea Maurice Novac, estimat la 2.500 – 3.500 de euro…
Am lăsat pentru final o sugestivă sculptură în lemn, Abel și Cain de Mircea Roman (5.000 – 7.000 de euro)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.