Un război mai mare decât Ucraina și decât Rusia

”Este un război care, în multe feluri, este mai mare decât Rusia și mai mare decât Ucraina”, a spus Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, întrebat pe baza căror principii și ale cui principii este de acord SUA să sprijine negocierile pentru încetarea războiului. Asta se întâmpla în martie 2022, la circa o lună de la invazia rusă în Ucraina.

Cu câteva săptămâni înainte, același oficial american nu era de acord cu negocierile dintre Ucraina și Rusia. În luna aprilie, negociatorii ruși și ucraineni erau foarte aproape de o soluție pentru încetarea războiului, după discuțiile avute la Istanbul, arată Fiona Hill (fost director pentru Europa și Rusia în Consiliul Național de Securitate, în timpul administrației Trump), într-un articol publicat de Foreign Affairs. Însă premierul britanic Boris Johnson și-a făcut apariția la Kiev pentru a-i transmite președintelui Volodimir Zelenski că ”Putin trebuie pus sub presiune, nu adus la negocieri”. Johnson a sugerat că, dacă Kievul este pregătit să semneze un acord, Occidentul nu este pregătit pentru asta.

Statele Unite au arătat, chiar prin declarațiile președintelui Joe Biden, care insistă că Ucraaan este cea care va decide cum și când vor avea loc negocieri cu Rusia, că nimic despre Ucraina nu se va negocia în absența Ucrainei. Însă poziția SUA din primele două luni ale războiului arată că lucrurile nu au stat astfel.

Mergem mai departe cu războiul, morții, sacrificiile materiale ale Ucrainei, ale contribuabililor americani și europeni, și ajungem în luna noiembrie. De data aceasta, lucrurile stau invers. The Washington Post scrie cum consilierul pentru Securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, a făcut presiuni asupra președintelui Zelenski, pentru ca acesta să arate deschidere pentru potențiale negocieri cu Rusia. De aceasta dată, SUA au fost pregătite pentru negocieri, mai puțin Ucraina.

Apoi, chiar în timp ce îi sugerau președintelui Zelenski să se așeze la masa negocierilor cu Rusia, Statele Unite au luat decizii care arată că războiul este ”mai mare decât Ucraina”. Washingtonul a anunțat crearea unui nou comandament în Polonia, prima baza permanentă a SUA în flancul estic al NATO. Au înființat un comandament în Germania pentru ”o misiune pe termen lung”. Se poate deduce din toate acestea că presiunea militară asupra Rusiei va persista și după încetarea focului în Ucraina. La fel și presiunea economica, dacă este să ne uităm la declarațiile șefei Trezoreriei SUA, Janet Yellen, care arată că sancțiunile impuse Rusiei vor putea fi „ajustate” după încheierea războiului, însă unele sancțiuni vor rămâne în vigoare pe mai departe.

Războiul din Ucraina este mai mare și decât Rusia, dacă este să ne uitam la Strategia Națională de Apărare a administrației Biden, publicată în acest an. Rusia este identificată ca ”amenințare acută”, însă marea provocare este China.

”Pentru a-și menține poziția hegemonică, Statele Unite susțin Ucraina în războiul hibrid cu Rusia… Scopul este lovirea Rusiei, îndiguirea Europei și amenințarea Chinei”, scrie Lyle Goldstein, profesor la Brown University, în volumul ”Meeting China Halfway: How to defuse the emerging US-China Rivalry” (Compromisul cu China: cum să dezamorsăm rivalitatea în ascensiune dintre SUA și China), o analiză a războiului din Ucraina.

În anii 1970, când a jucat un rol esențial în apropierea dintre China și SUA, Henry Kissinger spunea că, peste câteva decenii, dacă viitorii președinți americani vor fi la fel de inteligenți, se vor apropia de Rusia pentru a contracara China. Acum, în 2022, administrația Biden nu urmează strategia propusă de Kissinger, ci caută să împiedice o alianță Rusia-China nu aliindu-se cu una dintre aceste puteri, ci slăbind-o cât mai mult (cazul Rusiei).

 

Care este însă reacția Chinei privind războiul din Ucraina, un război care cu siguranță este mai important decât Ucraina și chiar decât Rusia și vizează lupta pentru hegemonie dintre SUA și China, prinzând Europa între ciocan și nicovală? Bazându-se pe surse apropriate comandamentului Armatei chineze, jurnalistul și istoricul britanic Owen Matthews vine cu o interpretare neplăcuta și pentru Rusia, și pentru Ucraina, și pentru cruciații democrației liberale.

”De la începutul invaziei ruse în Ucraina, China a jucat un rol decisiv – deși unul foarte discret la nivel public –, un rol strategic în luarea deciziilor la Washington și Moscova. Așa cum arăt, pentru prima dată, în cartea mea ”Overreach”, decizia SUA de a se opune inițiativei din luna martie a Poloniei de a oferi Ucrainei avioane MiG-29 a fost urmarea unor acțiuni pe canale discrete din partea Chinei. Tot un rod al diplomației chineze a fost și momentul rarisim de acord public în privința Rusiei la summitul G20 din Bali, când președintele Chinei a declarat, la întâlnirea cu Joe Biden, că lumea „trebuie să prevină o criză nucleară pe continental eurasiatic”, scrie Owen Matthews, pentru revista britanică The Spectator.

”De-a lungul războiului, poziția Chinei a fost greu de definit, nu în ultimul rând pentru că Beijingul spune fiecărei părți implicate exact ce vrea să audă”, scrie Matthews. China a acuzat SUA că escaladează tensiunile, însă tot China îi tramsmite secretarului general NATO că este ”deschisă la dialog și schimburi de opinii cu NATO și vrea să promoveze relații bilaterale stabile și sănătoase, în spiritul onestității și respectului reciproc”.

Iluzia sprijinului chinez a fost una dintre multele erori de calcul care l-au dus pe Putin pe calea războiului, scrie Matthews. ”De care parte este China? Realitatea este că Beijingul a susținut puternic o tabără – propria tabără. La summitul sino-rus de pe 4 februarie, Xi si Putin au anunțat un „parteneriat fără limite”, fără ”sfere interzise” de cooperare. Au spus ca parteneriatul lor strategic este superior alianțelor din perioada Războiului Rece. Beijingul știa că Rusia plănuiește o operațiune militară, potrivit unei surse care are legături de durată la nivelul superior al conducerii politice și militare din China. Rusia și-a prezentat operațiunea în Ucraina ca fiind una limitata, ”specială”, pentru a recuperarea unei provincii rusești pierdute și a reunifica Rusia în granițele istorice. Asta se potrivea cu narațiunea Chinei despre Taiwan. Beijingul a dorit doar ca invazia rusă să nu se suprapună cu Jocurile Olipice de Iarnă de la Beijing. Olimpiada s-a încheiat cu patru zile înainte ca Putin să ordone invazia”.

”Parteneriatul fără limite” dintre Rusia și China include și garanții de securitate, mergând până la acordarea de sprijin militar în cazul în care o parte semnatară este atacă de un stat terț. La insistențele Chinei, sunt excluse însă teritoriile ce ar fi anexate prin război, după semnarea parteneriatului.

”Amploarea operațiunii ruse în Ucraina a surprins Beijingul”, scrie Owen Matthews. ”China a l-a sprijinit diplomatic pe Putin, acuzând NATO că a provocat conflictul. Însă a existat o îngrijorare profundă că Putin a țintit prea departe și că va provoca în acest fel o reacție unită a Vestului, o reacție care nu ar fi apărut dacă Putin viza doar o operațiune limitată în Donbas”. Sursele lui Owen Matthews mai arată că Beijingul a fost îngrijorat de amenințările nucleare la care a recurs Putin chiar din primele zile ale invaziei. Aceeași îngrijorare a apărut când SUA au părut că susțin inițiativa Poloniei de a oferi avioane MiG-29 Ucrainei. Chiar dacă aceste avioane nu ar fi făcut diferența în războiul aerian, Beijingul era îngrijorat că ar fi un „pas simbolic pentru implicarea NATO în conflict”. ”O zi mai târziu, Pentagonul s-a sucit la 180 de grade și a declarat că propunerea Poloniei nu este sustenabilă”, scrie Owen Matthews.

”Washingtonul și Armata Populară de Eliberare din China au ajuns, pe canale neoficiale, la un acord care arată că, dacă SUA opresc livrarea de avioane în Ucraina, Beijingul va face tot ce poate pentru a dezamorsa amenințarea nucleara a lui Putin la nivel operațional «A funcționat. SUA au decis că trimiterea de avioane în Ucraina ar fi prea mult», spune sursa din China”.

Ce înseamnă reducerea amenințării nucleare ruse la nivel operațional? Sursa lui Matthews spune că este vorba despre contacte strict militare (nu politice sau diplomatice) între generalii ruși și chinezi care s-au cunoscut de-a lungul timpului la exercițiile militare comune. Generalii chinezi au făcut totul pentru a se asigura că, până și în cazul în se ia decizia politica a unui atac nuclear rus, armata rusă va insista pe folosirea armei nucleare doar în cazul unui atac asupra teritoriului rus.

Apoi, China nu a susținut Rusia cu armament și a lăsat conducerea de la Kremlin să cumpere drone din Iran și să-și pună pe butuci industria electrocasnicelor, spre exemplu, pentru a folosi cipurile în producția militara. Au făcut SUA mai mult decât să blocheze livrarea MiGurilor poloneze? Sursele din China ale lui Matthews spun că da: e drept, Washingtonul a livrat in Ucraina sisteme HIMARS, sisteme care pot lansa rachete ghidate, alte arme moderne, însă nu a oferit avioane, elicoptere, tancuri la standard NATO, rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de rachete de croazieră.

”Condamnarea amenințării cu armele nucleare de către președinții Biden și Xi, la summitul G20 din această lună, a transformat înțelegerile în culise în politică publică. Datorită eforturilor ministrului chinez de Externe, NATO și China au căzut de acord să nu escaladeze conflictul din Ucraina, potrivit sursei din China. După o serie de întâlniri cu liderii NATO, începând cu prima parte a lunii septembrie, șeful diplomației chineze a promis să folosească influența chineză la Moscova pentru a-l descuraja pe Putin să folosească armele nucleare. În schimb, NATO a afirmat că nu va oferi arme strategice Ucrainei.”

”La summitul G-20 din Indonezia, președintele Xi (susținut de premierul Indiei, Narendra Modi) a cerut public ”revenirea la diplomație și a subliniat necesitatea găsirii urgente a unei rezolvări pașnice”. Această poziție nu a fost încă adoptată la nivel oficial de NATO, care insistă că ucrainenii sunt cei care vor decide când se vor așeza la masa negocierilor. Însă multe voci importante din NATO – de exemplu, șeful Statului Major Interarme al Armatei SUA, generalul Mark Milley, și președintele Emmanuel Macron – au sugerat că Ucraina ar trebui să se pregătească pentru negocieri cu Rusia. Garanțiile de Securitate ale Chinei pentru frontierele Rusiei de dinaintea invaziei, garanții date înaintea invaziei din februarie, ar trebui să joace un rol important în negocieri, oferind o cale de ieșire onorabilă Kremlinului și contrabalansând garanțiile de securitate oferite Ucrainei de NATO.

Prețul Chinei pentru a intermedia această pace? Beijingul speră să-și îmbunătățească relația cu NATO și Europa și să pună capăt vărsării de sânge inutile începută de aliatul Putin. Sursa de la Beijing spune că în Ucraina, China ”se poziționează ca ultima șansă pentru pace în această lume”. Ucrainenii, care ar urma să sacrifice din teritoriul pentru aceasta pace, ar putea să nu fie de acord”, scrie Owen Matthews.