Schimbările climatice nu mai reprezintă o problemă pentru oamenii de știință și specialiști. În prezent, este o problemă gravă care ne afectează pe toți și nu știm dacă i se va putea pune capăt sau se va accentua.
Unul dintre cele mai importante exemple este topirea mantalei polare care afectează Arctica și Atlanticul. În Alaska, s-a constatat că fauna de adâncime este în declin periculos.
Celebrul crab de zăpadă, sau crab regal, care este un aliment de lux, a fost interzis la pescuit în acest an. În urmă cu doi ani, se credea că acest crustacee există în Alaska într-un număr care ajunge la miliarde. Cel mai recent recensământ arată însă doar câteva sute de milioane.
În noiembrie, o nouă rundă a COP (Conferinţa Părţilor), cea cu numărul 27, privind schimbările climatice va avea loc în staţiunea egipteană Sharm El Sheikh, de lângă Marea Roșie. Anterior, națiunile participante au adoptat Convenția de la Kyoto, în 1997, pentru a reduce efectele gazelor cu efect de seră, responsabile pentru o mare parte a încălzirii globale.
„Vrem să reducem emisiile de gaze nocive și să salvăm astfel planeta Pământ”, au afirmat participanții, dar obiectivele de la Kyoto nu au fost niciodată atinse, ținând cont de faptul că SUA şi China sunt cele două țări cele mai poluante.
Semnatarii au fost 187 de țări. Statele Unite nu l-au semnat, spunând că acordul este prea rigid. Kyoto a cerut reducerea volumului de dioxid de carbon, metan și alte gaze care provoacă schimbările climatice, cu angajamentul unei reduceri cu 5,2%.
Organizația Națiunilor Unite a revenit la Paris în decembrie 2015. La acea dată, oamenii de știință au confirmat că țările industrializate sunt responsabile pentru 55% din gazele care duc la încălzirea globală.
Acordul de la Paris a adoptat un plan de acțiune pentru scăderea temperaturii globale a planetei sub 2%. Acest acord este în vigoare din noiembrie 2016, dar nici nu a fost respectat în totalitate.
Situația se complică astăzi de creșterea prețului petrolului. În țări precum Țările de Jos, Spania, Italia și Franța, o mare parte a producției de fructe și legume se desfășoară în sere. Acest lucru permite, de exemplu, Țărilor de Jos să exporte roșii pe tot parcursul anului. Și același lucru se întâmplă în Spania cu căpșunile.
Dar, odată cu creșterea bruscă a prețului petrolului folosit la sere pentru a genera energie, se aud deja voci de la fermierii europeni care spun că vor trebui să scape de serele lor. Adio, roșii olandeze în decembrie și fructe roșii spaniole în lunile de iarnă.
Ce poate oferi COP27 la Sharm el Sheikh? Prima dorință este ratificarea acordului de la Paris.
În timpul administraţiei Trump, SUA au renunțat la acord. Biden l-a aprobat din nou, dar au început deja să se audă voci în Europa și Statele Unite pentru a reveni la utilizarea cărbunelui pentru a reduce dependența de gazul natural rusesc.
Germania vrea să reactiveze minele de cărbune din zona Ruhr. Parlamentul de la Berlin a aprobat anul acesta reactivarea minelor pentru limitarea achizițiilor de gaze naturale rusești, urmând astfel măsurile de sancțiuni ale Uniunii Europene. Polonia se pregătește să facă același lucru.
Dar a consuma cărbune pentru a genera electricitate înseamnă să-ți iei rămas bun de la Kyoto și Paris. Va fi o altă consecință a războiului din Ucraina început ilegal de Putin.
Războiul din Ucraina, cărbunele, sancțiunile împotriva Rusiei; toate acestea sunt un set care penalizează întreaga lume. Dacă Putin nu ar fi trimis tancurile în țara vecină, nu am avea atât de multe perspective proaste cu privire la schimbările climatice.
Din acest motiv, COP27 din Egipt, din 7 până în 18 noiembrie, oricâte intenții bune ar avea, e foarte puţin probabil să producă rezultate bune. Desigur, nu este nevoie să disperăm, dar schimbările climatice sunt aici pentru a dura; despre asta nu există nici măcar cea mai mică îndoială.
Articol opinie scris de Manuel Ostos Lopez
O salba de prostii, unele mari, altele mici, altele cu coarne, scorneli care mai de care mai gogonate si cu adresa greșită.Eu nu mănânc crabi regali sau imperiali, nici peste oceanic umplut cu mercur si porcării de către lumea a treia, acolo unde sponzorii articolașului îsi trimit deșeurile de tot felul.Cât despre roșiile olandeze de decembrie, pot mânca si rosii islandeze, încălzite geotermal sau bulionul pe care l-am zborșit din roșiile mele din vară.Că au scumpit cot ce înseamna energie si au închis centralele, si-au dat cu dreptu-n stângu, onor idioții cu pretenții de savanți pentru că omul va arde păduri vii în loc de păduri fosile și nivelul scăzut de confort îl va învăța să gândească singur, lucru pus în cui cam demult.Cât despre poluare, cred ca ar merita luați la întrebări fabricanții de bunuri de la ambalaje și stofe până la computere, telefoane și automobile care au uzura programată.Profiturile mult prea exagerate par a nu face parte dintre prioritațile climatice ale lor, desi înglobează de departe cel mai ridicat procent de energie si materii prime și produc aproape în totalitate cele mai multe gunoaie și”gaze cu efect de seră”.Daca mai punem la socoată si masinile lor zburătoare, de lux, hectarele construite si betonate, flota și obiceiurile alimentare exotice gen trimite avionul la mii dekm dupa un prâmz, vedem clar caracterul celor care îi pun pe alții sa ne țină predici.