Un vaccin pentru bogați?

Comisia Europeană a încheiat un contract pentru 300 de milioane de doze de vaccin anti-covid-19 produs de Pfizer (Bio-NTech). Testele au arătat că poate avea o eficacitate de 90%. Este vaccinul care va ajunge și în România. Cum va ajunge însă și cum se va comercializa? Agenția Bloomberg avertizează că problemele logistice nu sunt deloc ușor de rezolvat și că acest vaccin ar putea ajunge să fie numit ”vaccinul bogaților”.

Vaccinul este diferit de cele clasice, se bazează pe tehnologia ARN Mesager, la fel ca și vaccinul produs de Moderna. Pentru a produce și transporta aceste vaccinuri, țările vor trebui să construiască de la zero linii de producție, de stocare, transport și comercializare, pentru că vaccinurile trebuie să fie păstrate la temperaturi negative.

Compania chineză Shanghai Fosun Pharmaceutical Group, care a contractat vaccinul Pfizer, arată într-un raport intrat în posesia Bloomberg că statele în care se va recurge la acest vaccin se înhama la o muncă herculeană. ”Producția costă mult, este instabil, necesită o rețea de transport la temperaturi foarte scăzute și durata de viață în farmacii este foarte redusă”, spune Ding Sheng, director al Global Health Drug Discovery Institute din Beijing, care a primit finanțare din partea Fundatiei Bill&Melinda Gates, potrivit Bloomberg.

”De aici apare o întrebare în toate statele în curs de dezvoltare: să plătească pentru construirea unei infrastructuri care să țină vaccinul la temperaturi scăzute sau să aștepte descoperirea unui vaccin clasic, cu particule virale inactivate și care poate fi distribuit prin rețeaua de sănătate deja existentă”, scrie Bloomberg. ”Dacă va apărea un vaccin pe bază proteică cu același efect ca și cel pe bază de ARN Mesager și dacă vor trebui vaccinați miliarde de oameni în fiecare an, atunci aș merge pe mâna vaccinului clasic”, spune Ding.

”Chiar și pentru state dezvoltate precum Japonia, SUA sau Marea Britanie, vaccinul Pfizer va implica obstacole, câtă vreme camioanele se mai defectează, electricitatea se poate întrerupe, angajații se pot îmbolnăvi, iar gheața se topește”, scrie Bloomberg.

În China, vaccinul va fi depozitat în magazii la temperatura de -70 de grade Celsius, temperatura necesară și în timpul producției. De aici, va fi transportat cu camioane frigorifice, iar la centrele de vaccinare va fi păstrat la temperatura de 2-8 grade, însă nu mai mult de cinci zile, interval după care devine inactiv. ”Temperaturile foarte scăzute necesare vor duce la deprecierea multor vaccinuri”, avertizează Michael Kinch, specialist în vaccinuri la Washington University din St.Louis.

Costurile legate de depozitare și transport ar putea fi prea mari pentru unele țări, printre care și India, avertizează Bloomberg. ”Multe dintre aceste vaccinuri trebuie păstrate la -70 de grade Celsius, iar în India nu putem face asta, să fim sinceri”, spune T. Sundararaman, coordonator la People’s Health Movement, din New Delhi. ”Rețeaua noastră de stocare la rece nu face față la cererea pentru vaccinul antirujeolă, iar acesta se face doar pentru copii de până la 3 ani. Acesta este un număr infim față de vaccinurile Covid-19 de care va fi nevoie”.

Dincolo de problema temperaturii scăzute, va apărea provocarea pregătirii personalului paramedical pentru inocularea vaccinului, scrie Bloomberg. O altă problemă ține de eficacitatea vaccinării în zonele mai izolate, unde oamenii trebuie să se deplaseze pe distanțe mari până la centrul de vaccinare. Experiențele trecute arată că acești oameni nu se mai prezintă pentru a doua vaccinare.

”Oare ar merita să mai așteptăm un an pentru a avea un vaccin mai fezabil pentru noi din punct de vedere al transportului la o mulțime de oameni în întreaga Indie?”, se întreabă un profesor de microbiologie din India. ”Plecând de la costul vaccinului Pfizer, de la logistica necesară, nu cred că suntem pregătiți și trebuie să analizăm bine costurile și beneficiile”.