Unde ai avea cele mai mari șanse să supraviețuiești unei catastrofe globale. Ce arată un nou studiu

Cercetătorii spun că identificarea unor state structural reziliente, precum Australia și Noua Zeelandă, le-ar putea transforma în puncte de sprijin în efortul de a asigura funcțiile esențiale în fața unor perturbări severe.

Unde ai avea cele mai mari șanse să supraviețuiești unei catastrofe globale. Ce arată un nou studiu

Cercetătorii spun că identificarea unor state structural reziliente, precum Australia și Noua Zeelandă, le-ar putea transforma în puncte de sprijin în efortul de a asigura funcțiile esențiale în fața unor perturbări severe.

Uneori pare că pericolele catastrofale cu care ne confruntăm nu au sfârșit. Apare întrebarea firească, desigur, care ar fi cel mai sigur loc în care să ne putem adăposti, dacă se întâmplă ceva.

Într-un studiu publicat în Global Challenges, oamenii de știință vorbesc despre „cel mai sigur loc” din lume în cazul unei calamități.

„Australia este probabil un astfel de loc atunci când vorbim de riscurile catastrofale globale”, potrivit studiului condus de omul de știință Florian Ulrich Jehn, de la Universitatea din Hagen, Germania.

Chiar și așa, însă, deși este locul cel mai puțin expus în cazul unor pericole, Australia nu este complet ferită de riscuri în cazul unor catastrofe globale („Global Catastrophic Risks”  – RCG).

Jehn și colegii săi cercetători au trecut în revistă, evaluând sute de studii și rapoarte privind efectul unor dezastre precum impactul asteroizilor cu Pământul, erupția unor vulcani, atacurile cibernetice de amploare, amenințările legate de boli și altele.

Cele trei tipuri de catastrofe globale

Potrivit cercetătorilor, aceste catastrofe globale se împart în:

  • scenariile de Reducere Bruscă a Luminii Solare (ASRS), care sunt evenimente ce blochează brusc lumina soarelui, din cauza erupțiilor vulcanice, a iernilor nucleare sau a norilor rezultați din impactul unui asteroid
  • evenimentele care perturbă sistemele societale sunt numite Pierdere Catastrofală Globală de Infrastructură (GCIL), ele duc la întreruperi în furnizarea de electricitate, în transport și în producția de alimente (pot fi cauzate de furtuni geomagnetice, atacuri cibernetice, pandemii și impulsuri electromagnetice de mare altitudine)
  • pericole biologice de amploare, fie ele naturale sau de origine umană, care produc victime în masă și perturbări societale severe, la scară continentală sau globală

O țară rezilientă

Pe lângă clasificarea categoriilor de risc, cercetătorii au analizat și studiile despre reziliență. Potrivit cercetătorilor, țările tind să fie în general mai reziliente la catastrofele globale dacă sunt democratice, mai bogate, au un nivel mai scăzut de inegalitate, dispun de o bază industrială solidă cu o influență guvernamentală puternică, sunt situate în zone izolate, precum insulele mari, au un grad ridicat de descentralizare și diversitate și nu depind excesiv de comerț sau au parteneri comerciali apropiați din punct de vedere geografic.

Australia, cea mai sigură

Ținând cont de toți acești factori, în raport cu cele trei categorii principale de catastrofe, Australia se remarcă datorită izolării sale geografice, producției de alimente, resurselor de combustibili fosili și capacității industriale.

A fost singura țară identificată în mod direct ca fiind rezilientă la toate cele trei tipuri de catastrofe, însă punctele forte pot să devină adesea, într-un anumit context, puncte slabe în fața altor amenințări.

Faptul că este o insulă mare îi oferă o protecție considerabilă în raport cu anumite riscuri, dar o face totodată mai dependentă de sistemele comerciale internaționale pentru a putea importa anumite bunuri esențiale.

„Este o insulă, așa că se poate izola mai ușor. Australia produce o cantitate impresionantă de alimente, are o industrie internă solidă și un sector minier important. Este, de asemenea, o țară bogată și o democrație relativ stabilă, toate acestea fiind factori care fac o țară mai rezilientă”, spun cercetătorii.

Alte țări și limitele lor

După Australia, au fost identificate ca reziliente Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina, însă cercetătorii precizează că multe dintre ele sunt vulnerabile la pericole specifice.

„Toate țările cele mai frecvent menționate, cu excepția Elveției, au linii de coastă lungi care ar putea fi afectate de tsunamiuri provocate de un obiect din apropierea Pământului”, arată autorii studiului.

„Toate, cu excepția Elveției, ar putea fi afectate de erupția unuia dintre vulcanii din Asia de Sud-Est sau America de Sud, așa cum s-a întâmplat cu Tambora în 1815. Toate depind de comerț. Nu există niciun loc pe Pământ care să fie un refugiu complet față de ‚Riscul Biologic Catastrofal Global’.”

Privind în perspectivă, cercetătorii spun că identificarea unor state structural reziliente, precum Australia și Noua Zeelandă, le-ar putea transforma în puncte de sprijin în efortul de a asigura  bunăstarea populației în fața unor perturbări severe declanșate de aceste tipuri de catastrofe.

Ar putea găzdui, de exemplu, rezerve de alimente sau bănci de semințe, iar capacitatea lor industrială i-ar putea ajuta să funcționeze în continuare chiar și în fața unui dezastru global, devenind sedii potrivite pentru coordonarea unui răspuns internațional la orice catastrofă ne-ar lovi.

Pregătirea contează cel mai mult

Cel mai important lucru este să fim pregătiți, spun cercetătorii, pentru că, uneori, astfel de evenimente sunt mai aproape decât credem. „Prevenția este întotdeauna preferabilă rezilienței”, explică autorii studiului.

„Unele catastrofe, precum erupțiile vulcanice, nu pot fi prevenite în prezent. Atunci când se produc, diferența dintre societățile care au investit în factorii identificați aici și cele care nu au făcut-o se va măsura în vieți omenești”, conchid cercetătorii.

Citește și: UE sare în ajutorul Venezuelei după cutremurele devastatoare. Lista țărilor care trimit echipe de intervenție și ajutoare de urgență

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.