Uniunea Judecătorilor vrea clarificări privind implicarea SRI în numirile din justiție

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a cerut președintelui Klaus Iohannis, prin intermediul unei scrisori, să clarifice public în baza cărei legi SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaților pentru funcțiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât și de la instanțe, inclusiv în cazul candidaților pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit unui comunicat al UNJR, clarificările sunt solicitate după ce, pe data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri, în care a afirmat că „statul de drept este funcțional în România”, iar declarațiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru sunt lipsite de credibilitate, deoarece sunt făcute de „persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată”.

„Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv și motivat la acestea, arată că statul de drept în România nu e funcțional la parametrii democratici”, arată UNJR.

Rolul constituțional al președintelui este de a veghea „la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”, iar aceasta „nu e o activitate pasivă de a sta și doar privi, așteptând ‘rezultate pozitive’, în timp ce respingeți apriori orice critici aduse autorităților publice”, arată UNJR.

„Spunând că sunteți încrezător în ceea ce fac instituțiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamațiilor primite, oferiți încă o dovadă că statul de drept nu funcționează în România în parametrii necesari”, se arată în scrisoare.

Judecătorii susțin că „statul de drept este funcțional doar atunci când liderii instituțiilor înțeleg importanța criticilor, a semnalării derapajelor și răspund direct acestor critici, arătând că au luat notă de ele și încearcă să le rezolve ori explicând de ce problemele ridicate nu sunt reale”.

„Faptul că dumneavoastră decretați că statul de drept e funcțional nu este un răspuns care aduce lumină în cazul afirmațiilor deosebit de grave făcute în spațiul public despre implicarea SRI-ului în justiție”, îi mai transmit judecătorii președintelui Klaus Iohannis.

Magistrații afirmă că „atunci când cetățeni ai acestei țări se plâng de abuzuri ale unor instituții ale statului, acestea trebuie investigate cu toată seriozitatea de cei abilități, deoarece numai în felul acesta statul, numit ‘de drept’, poate arăta că e funcțional în a garanta respectarea drepturilor propriilor cetățeni”.

„Faptul că persoanele ce ridică probleme legate de buna funcționare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penală neanulând drepturile constituționale ale celor vizați de aceasta. Dacă am urma logica dumneavoastră, nici denunțurile celor deja condamnați, unii aflați deja în detenție, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sunt deja condamnate, ca atare denunțurile ar fi lipsite de credibilitate”, mai afirmă judecătorii în scrisoarea adresată președintelui.

Uniunea judecătorilor îi transmite șefului statului că persoanele al căror cuvânt „îl discreditați pe motiv că sunt puse sub învinuire sau trimise în judecată” se bucura încă de prezumția de nevinovăție.

„Faptul că din poziția de președinte al României desconsiderați drepturi fundamentale ale cetățenilor și anulați dreptul lor de a reclama disfuncționalități ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul român și dumneavoastră îl transmiteți propriilor cetățeni și partenerilor României”, adaugă UNJR.

În lumina celor declarate public în perioada actuală de mai mulți actuali sau foști oficiali ai statului, judecătorii au reiterat la final solicitarea președintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărui temei legal SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaților pentru funcțiile de conducere în sistemul judiciar, inclusiv în cazul candidaților pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcții publice și în justiție nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcțional”, mai spune UNJR.

Comunicatul UNJR, integral:

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis pe data de 4 august sa clarifice public in baza carei legi Serviciul Roman de Informatii face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, atat de la parchete, cat si de la instante, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Clarificarile sunt solicitatate dupa ce, pe data de 29 iulie, Presedintele Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri in care a afirmat, „fara echivoc si categoric, ca «statul de drept este functional» in Romania, iar declaratiile celor care pun sub semnul intrebarii acest lucru «sunt lipsite de credibilitate», deoarece sunt facute de «persoane puse sub invinuire sau trimise în judecata»”.

„Exact genul acesta de raspuns, care discrediteaza orice critici, in loc sa raspunda obiectiv si motivat la acestea, arata ca statul de drept in Romania nu e functional la parametrii democratici”, au spus judecatorii.

Acestia au explicat ca „statul de drept este statul in care nu doar cetatenii, ci si institutiile statului se supun legii. Mai mult, intr-un stat de drept functional, cei care conduc institutiile sunt obligati sa dea socoteala in fata oricarui cetatean cu privire la activitatea lor, sa raspunda oricaror critici formulate si sa verifice orice posibile abateri de la lege.”

„Acesta e motivul pentru care Constitutia, pe de o parte, garanteaza dreptul la libera exprimare si la petitionare al cetatenilor, iar, pe de alta, obliga institutiile sa raspunda petiilor si reclamatiilor venite de la cetateni”, au aratat judecatorii.

Rolul constitutional al presedintelui este de a veghea „la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice”.

Aceasta „nu e o activitate pasiva de a sta si doar privi, asteptand «rezultate pozitive», in timp ce respingeti apriori orice critici aduse autoritatilor publice”, se arata in scrisoare.

„Spunand ca sunteti increzator in ceea ce fac institutiile, fara sa fi facut o verificare prealabila a reclamatiilor primite, oferiti inca o dovada ca statul de drept nu functioneaza in Romania in parametrii necesari”, au spus judecatorii.

Statul de drept se fundamenteaza pe echilibrul si controlul reciproc intre puterile statului – „checks and balance” – ceea ce presupune ca o institutie o controleaza pe alta, astfel incat orice abuz de putere sa fie din timp identificat si corectat.

„In timp ce dumneavoastra priviti neimplicat si asteptati, institutii ale statului isi desfasoara activitatea – conform celor spuse de dumneavoastra – fara a fie supuse vreunui control, pe motiv ca cei care reclama nereguli nu ar fi credibili”, sustin judecatorii.

„Lipsa de dezbatere si analiza critica a activitatii institutiilor este cea care le vulnerabilizeaza. Modul in care o institutie se raporteaza la critici, modul in care se auto-verifica si isi cenzureaza propriile actiuni, dau masura functionalitatii sale din perspectiva respectarii statului de drept”, au mai spus acestia.

„Fara dezbateri, fara critica, nici o administratie si nici o tara nu poate avea success si nici o republica nu poate supravietui” a spus presedintele american JF Kennedy.

„Aceste cuvinte au ramas in memoria colectiva ca fiind definirea conditiei libertatii, a democratiei, a statului de drept”, s-a spus in scrisoare.

Judecatorii sustin ca „statul de drept este functional doar atunci cand liderii institutiilor inteleg importanta criticilor, a semnalarii derapajelor si raspund direct acestor critici, aratand ca au luat nota de ele si incearca sa le rezolve ori explicand de ce problemele ridicate nu sunt reale”.

„Faptul ca dumneavoastra decretati ca statul de drept e functional nu este un raspuns care aduce lumina in cazul afirmatiilor deosebit de grave facute in spatiul public despre implicarea SRI-ului in justitie”, au spus judecatorii.

Magistratii afirma ca „atunci cand cetateni ai acestei tari se plang de abuzuri ale unor institutii ale statului, acestea trebuie investigate cu toata seriozitatea de cei abilitati, deoarece numai in felul acesta statul, numit «de drept», poate arata ca e functional in a garanta respectarea drepturilor propriilor cetateni”.

Faptul ca persoanele ce ridica probleme legate de buna functionare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penala neanuland drepturile constitutionale ale celor vizati de aceasta, se arata in scrisoare.

„Daca am urma logica dumneavoastra, nici denunturile celor deja condamnati, unii aflati deja in detentie, nu ar trebui anchetate ori luate in serios de DNA, deoarece persoanele care le-au facut sunt deja condamnate, ca atare denunturile ar fi lipsite de credibilitate”, afirma judecatorii.

Persoanele a caror cuvant „il discreditati pe motiv ca sunt «puse sub invinuire sau trimise in judecata» se bucura inca de prezumtia de nevinovatie, un drept garantat constitutional si care e fundamental intr-o democratie construita, prin definitie, pe garantaterea drepturilor si libertatilor individuale”, mai sustin magistratii.

„Faptul ca din pozitia de Presedinte al Romaniei desconsiderati drepturi fundamentale ale cetatenilor si anulati dreptul lor de a reclama disfunctionalitati ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul roman si dumneavoastra il transmiteti propriilor cetateni si partenerilor Romaniei”, au mai spus judecatorii.

In lumina celor declarate public in perioada actuala de mai multi actuali sau fosti oficiali ai statului, judecatorii au reiterat la final solicitarea Presedinlui Klaus Iohannis sa clarifice public in baza carui temei legal SRI face verificari prealabile numirilor politice sau candidatilor pentru functiile de conducere in sistemul judiciar, inclusiv in cazul candidatilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

„Un stat in care serviciile secrete sunt implicate in numirile in functii publice si in justitie nu poate fi considerat stat de drept, cu atat mai mult stat de drept functional”, si-au concluzionat scrisoarea judecatorii.