Va urma un ”Maidan” la Tbilisi?

Protestele antiguvernamentale vin pe fondul unei dispute cu Washingtonul care a dus la cea mai dură reacție a Ambasadei SUA din cei 30 de ani de relații bilaterale cu statul ce așteaptă aderarea la NATO

Va urma un ”Maidan” la Tbilisi?

Protestele antiguvernamentale vin pe fondul unei dispute cu Washingtonul care a dus la cea mai dură reacție a Ambasadei SUA din cei 30 de ani de relații bilaterale cu statul ce așteaptă aderarea la NATO

Va urma un ”Maidan” sau o ”Revoluție a demnității” la Tbilisi, pe modelul ucrainean? Aceasta este întrebarea pe care tot mai mulți analiști și-o pun pe fondul protestelor ample și marcate de violențe ce au loc în in Georgia.

Cauza aparentă a protestelor este un proiect de lege care obligă ONG-urile, companiile sau simplii cetățeni să se înregistreze ca ”agenți străini”, în cazul în care primesc din străinătate mai mult de 20% din finanțare. Opoziția din Georgia a numit-o ”legea rusă”, din cauza asemănării cu o lege în vigoare din Federația Rusă. La fel de bine seamănă și cu o lege din Ungaria.

Protestele au fost alimentate și de Samantha Power, șefa USAID, care a scris, pe 2 martie: ”Proiectul de lege a agenților străini amenință grav viitorul euro-atlantic al Georgiei și capacitatea georgienilor de a-și realiza aspirațiile economice și sociale. Fac apel la Parlamentul georgian să renunțe la această propunere de lege”. Cu puțin timp înainte, Samantha Power efectuase o vizită în Ungaria, pentru a se întâlni cu opoziția maghiară și lideri de ONG-uri, promițând finanțare de 20 de milioane de dolari pentru activitățile lor.

Este limpede că Samantha Power, fostă ambasadoare la ONU în timpul administrației Obama, știe bine cum pot fi folosite ONG-urile pentru a manipula procesele politice din țările central și est-europene, iar aceste lucru este extrem de necesar acum, pentru securizarea mediului politic și prevenirea unei breșe care să fie speculată de Moscova mai mult decât o face acum la Budapesta sau la Tbilisi. Protestele din Georgia sunt un avertisment pentru guvern.

Guvernul Georgiei este condus de mai bine de zece ani de Partidul Visul Georgian, înființat de miliardarul Bidzina Ivanishvili, cu o avere făcută în Rusia, cel care a pus capăt epopeii pro-occidentale și neoliberale a lui Miheil Saakashvili, care a dus la pierderea a 25% din teritoriul național, în 2008. Actualul premier, Irakli Garibashvili, alături de liderul partidului Visul Georgian, au declarat inițial că legea vizând ONG-urile va trece, în ciuda protestelor. Președinta Georgiei, Salome Zurabishvili (aleasă cu susținerea Visului Georgian, dar care apoi s-a distanțat de partidul la putere) se află acum într-o vizită în SUA, de unde a spus limpede că este de partea protestatarilor. Sub presiunea străzii, guvernul a anunțat că renunță la ”legea rusă”.

 

Este puțin probabil ca acest anunț să pună capăt protestelor, iar nu puțini georgieni fac apel pe platformele sociale la o revoluție. Dar la fel de puțin probabil este ca acestea să ducă la o ”revoluție colorată”.

Opoziția din Georgia este foarte divizată în acest moment. Apoi, guvernul și populația sunt obișnuiți cu protestele de mai bine de trei ani, din cauza disputelor dintre putere și opoziție pe marginea legii electorale – o situație asemănătoare cu cea din Republica Moldova din urmă cu câțiva ani. Votul uninominal majoritar prin care sunt aleși o parte dintre deputați a avantajat mult Visul Georgian, care încearcă să amâne cat mai mult trecerea la un procent mult mai mic de mandate stabilite astfel.

În al doilea rând, guvernul care propune o „lege rusească” este unul care a depus oficial cererea de aderare la UE, în același timp cu Republica Moldova, imediat după invazia rusă în Ucraina. Sondaje recente arată că aderarea la NATO este susținută de circa 75% dintre georgieni, iar aderarea la UE este susținută de 84% din populație. Cei circa 200.000 de cetățeni ruși care au venit in Georgia (în primul rând pentru a se sustrage mobilizării decretate de președintele Putin) nu sunt deloc bine văzuți de georgieni (nu în ultimul rând pentru că exodul acesta a dus la o explozie a prețurilor locuințelor și chiriilor).

 

Însă poate cel mai important element în analiza protestelor din Georgia este disputa ce durează de mai bine de jumătate de an între guvern și ambasada SUA. Legea finanțării ONG-urilor este propusă de un partid nou, creat în august 2022 ca o disidență a Visului Georgian, Partidul Forța Populară, condus de fostul fotbalist Miheil Kavelashvili, un partid naționalist, suveranist, care respinge imixtiunile străine în politica și justiția din Georgia. Opoziția georgiană consideră că formarea acestui partid este o strategie a actualei puteri, pusă în practică cu acordul Rusiei, pentru a accentua discursul anti-american și eurosceptic fără ca guvernul să poată fi învinuit pentru această evoluție.

În vara anului trecut, Kavelashvili i-a trimis o scrisoare deschisă ambasadoarei SUA la Tbilisi, în care acuza că America influențează Justiția din Georgia, si, cel mai important, că pune la cale deschiderea în Georgia a unui nou front al războiului prin procură cu Rusia, așa cum sugera unul dintre consilierii președintelui Ucrainei în primele zile de după invazia rusă. Ambasadoarea SUA a comis o greșeală – a infirmat că s-ar fi întâlnit cu miliardarul Ivanishvili în martie 2022, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, întâlnire în care, spun suveraniștii georgieni, SUA ar fi încercat șantajarea liderului din umbră al țării, pentru o implicare mai mare pe frontul anti-rus. Ivanishvili a avut o ieșire publica rarisimă și a declarat că întâlnirea a avut loc. Ulterior, ambasadoarea SUA a confirmat, însă a spus că nu a pus presiuni asupra miliardarului ce controlează partidul de guvernare.

Reacția ambasadoarei Kelly Degnan a fost considerată chiar și de analiștii occidentali drept fără precedent în cei 30 de ani de relații bilaterale. „În ultimele săptămâni, am primit întrebări de la înalți oficiali de la Washington care pun la îndoială motivele celor care continuă să repete teorii și minciuni ale conspirației bazate pe dezinformarea rusă”, a spus Degnan. ”Nu sunt sigură cine sunt acești oameni. Nu sunt sigură pe cine reprezintă ei și nu știu cât de diferiți sunt de partidul de guvernare pe care spun ca l-au părăsit”, a spus ambasadoarea SUA despre cei patru deputați care au creat Partidul Forța Populară.

Liderul partidului de guvernământ susține poziția formațiunii disidente Forța Populară (care a ”furat” suficient de mulți deputați cât să lase Visul Georgian fără majoritate parlamentară). ”Răspunsul ambasadorului SUA este, ca să mă exprim politicos, o insultă la adresa parlamentului, a statului și a poporului georgian”, a spus, în iulie 2022, liderul Visului Georgian. El a declarat că avocatul poporului și șefa Transparency International din Georgia sunt personaje susținute de SUA și susțin implicarea Georgiei într-un nou război cu Rusia.

Se poate spune că războiul din Ucraina a întețit o dispută existentă între Washington și guvernul georgian, care pare să-și joace mai hotărât cartea poziției strategice, pe ruta mediană a gazoductelor și oleoductelor de la Marea Baltică spre Europa care nu sunt sub controlul Rusiei sau Iranului, și să obțină cât mai mult de la Europa si SUA pentru o țară cu trupe ruse pe teritoriul recunoscut internațional și a cărei capitala se află mai la est decât Bagdadul.

 

Rămâne de văzut dacă alegerile prezidențiale și parlamentare vor avea loc la termen, în 2024, sau vor fi grăbite de protestele actuale, de disputa cu SUA și de războiul din Ucraina. O pondere mai mare a votului proporțional ar da o șansă în plus opoziției. Nu ar fi un nou ”Maidan”, însă scena de la Tbilisi seamănă mult în acest moment cu cea de la Kiev, în 2014. Fostul președinte georgian Saakashvili a revenit în țară după aventura sa ucraineană începută în 2015, când a renunțat la cetățenia georgiană pentru cea a Ucrainei, împreună cu o adevărată echipă de șoc a ”internaționalei neoliberale” ce a intrat în guvernul de al Kiev. R[mas un timp apatrid, până ca președintele Zelenski să-i redea pașaportul ucrainean, Saakașvili a revenit în Georgia ascuns într-o remorcă cu smântână, în octombrie 2021, doar pentru a fi trimis la închisoare, după ce a fost condamnat în contumacie la șase ani de detenție pentru fapte comise în perioada în care a fost președinte. Chiar și președinta pro-occidentală Zurabishvili a declarat că nu îl va grația pe Saakashvili.

La fel ca în cazul din 2014 al liderei opoziției din Ucraina, Iulia Timoșenko, presa occidentală relatează că starea de sănătate a lui Saakashvili se înrăutățește și că acesta abia se mai poate deplasa fără ajutor. În cazul unei victorii în alegeri sau în stradă, vom asista oare la Tbilisi la o scenă similară cu cea în care Timoșenko apărea în scaun cu rotile în fața revoluționarilor pro-occidentali de la Kiev, pentru ca apoi să-și revină miraculous, iar la finalul anului 2022 să-și petreacă vacanța în Dubai, în ciuda unui decret prezidențial care le interzice oficialilor să părăsească țara?

Saakașvili este cel care are răspunsurile la mai multe întrebări fundamentale, readuse în atenție de protestele din acest moment de la Tbilisi. Cum se poate ca, după guvernarea sa pro-occidentală, țara să voteze pentru un partid cu vădite legături cu Rusia, iar asta după o invazie rusă în acea țară și raptul a 25% din teritoriu, care se adaugă la secole de ocupație rusă?

 

 

Distribuie articolul pe:

35 comentarii

  1. @ Eduard Motz… 07.01: Legea este de inspirație americană 100%. In SUA funcționează o lege similară, chiar mai strictă decât cea propusă în Georgia! Nu mai minți, jegosule!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.