(VIDEO) Ce mai spune Klaus Iohannis despre DNA?

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la evenimentul „20 de ani de luptă împotriva corupției”, organizat de DNA, că parcursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu a fost lipsit de obstacole, regrese sau chiar eşecuri punctuale, iar ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai aşa se poate învăţa din lecţiile trecutului. Iohannis a zis totodată că prin rezultatele sale, prin efortul susținut al procurorilor și al întregului personal din cadrul DNA, instituția a ajuns un reper în regiune și în Europa.

„Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele de președinte al României”, a susținut el, făcând referire și la legile justiției.

Vă prezentăm declarația, integral

„Domnule Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție,

Onorați membri ai prezidiului,

Domnilor miniștri,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest moment aniversar, pentru marcarea a douăzeci de ani de la înființarea Parchetului Național Anticorupție, devenit ulterior Direcția Națională Anticorupție!

În urmă cu două decenii, ferm angajată pe drumul european, țara noastră a decis înființarea unei structuri specializate în combaterea faptelor de corupție, în special a corupției la nivel înalt.

Pentru un stat aflat în plină tranziție, acest demers a fost unul de importanță capitală din perspectiva reformelor structurale care au avut loc la nivelul administrației centrale și locale.

În Uniunea Europeană, eforturile de control și de combatere a corupției au reprezentat și reprezintă, în realitate, moduri de construcție a statelor moderne și de consolidare a democrațiilor, bazate pe valorile statului de drept, în care legea protejează binele comun, cetățenii și drepturile acestora. În urmă cu două decenii, percepția publică în țara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupției la toate nivelurile sale și că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel.

Dacă obiceiurile bune au nevoie de legi ca să dăinuie, și legile, pentru a fi respectate, au nevoie de asumarea unor principii morale la un nivel profund al societății.

Înființarea Parchetului Național Anticorupție, ca o structură puternică în ofensiva împotriva corupției, a reprezentat un prim semnal al asumării luptei împotriva corupției de către România la cel mai înalt nivel și pe termen lung. În toți acești ani, țara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacității sale instituționale, prin creșterea nivelului de transparență și integritate în sectorul public și prin transformarea economică și democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat și mentalitățile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viața publică.

Cu începuturi inerent timide și marcate de clarificări ale statutului, dificultăți organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinței politice de a asigura funcționarea acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză și bune practici în lupta împotriva corupției.

Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai așa se poate învăța din lecțiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătățiri a activității, în slujba societății și a binelui comun.

O societate în care corupția este combătută riguros, care are mecanisme de control și echilibru, în care responsabilitatea decidenților față de cetățeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este unul generalizat reprezintă o societate puternică și stabilă.

Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituții, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali.

În acest efort comun, acțiunea instituției dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului și pentru prevenirea și înlăturarea conduitelor care riscă să îi încetinească sau chiar să îi blocheze dezvoltarea.

Prin rezultatele sale, prin efortul susținut al procurorilor și al întregului personal din cadrul DNA, instituția a ajuns un reper în regiune și în Europa. Rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare au evidențiat de fiecare dată progresul gradual realizat în domeniu, dar și neajunsurile sau obiectivele a căror îndeplinire stagna.

Sunt convins că fără contribuția decisivă a Direcției Naționale Anticorupție în combaterea corupției la nivel înalt și a corupției sistemice, societatea românească ar fi arătat cu totul altfel astăzi. România este acum un pol de stabilitate în regiune și un partener strategic pentru partenerii noștri din cadrul NATO și din Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Cu fiecare pas realizat în combaterea corupției la toate nivelurile, suntem mai aproape de încheierea MCV, de aderarea la spațiul Schengen și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

O societate în care corupția este sancționată le dă cetățenilor încredere în stat și le transmite investitorilor și partenerilor externi că există predictibilitate și stabilitate.

În ultimii ani, provocările nu au fost deloc puține, dimpotrivă. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență noi riscuri în lupta anticorupție, legate de achizițiile publice, de alocarea și gestionarea fondurilor necesare depășirii crizei sanitare, de integritatea în sistemul medical.

Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate sunt doar câteva aspecte care au influențat activitatea și rezultatele instituției.

Pentru ca munca dumneavoastră să aibă ecoul așteptat de societate, este nevoie de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a parchetelor. Mai mult, reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene.

Coincidența face ca acest moment aniversar al DNA să aibă loc în perioada în care Parlamentul dezbate proiectele legilor justiției, propuse de Guvern în luna august, după un proces complex de elaborare a acestora, bazat pe consultări publice, cu sistemul judiciar și cu Comisia Europeană.

Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am menționat. Totodată, este nevoie de resurse umane suficiente, calificate și de alocări bugetare care să permită desfășurarea activității în condiții optime, acestea constituind inclusiv obiective asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele de Președinte al României. În această perioadă complicată, avem nevoie mai mult ca oricând de un stat funcțional, în care autoritățile colaborează în spiritul loialității constituționale, de politicieni și funcționari publici onești, de o cultură solidă a integrității, inclusiv în mediul privat, și de promovarea valorilor europene.

Doamnelor și domnilor,

Vă revine responsabilitatea de a continua combaterea corupției cu profesionalism și perseverență, într-un respect deplin pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Felicitări tuturor profesioniștilor care, prin munca lor și prin dedicare, au adus rezultate notabile! Vă doresc reușite în continuare, pe măsura așteptărilor întregii societăți!

Vă mulțumesc!”

La rândul său, procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat, marţi, că, la înfiinţarea acestei instituţii, România „era captivă unor reţele care fraudau resursele publice”, dar acum DNA este puternică şi „nu va face paşi înapoi în lupta anticorupţie”.

„Înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie în anul 2002, transformat apoi în Departamentul Naţional Anticorupţie şi în anul 2005 în Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost o necesitate a istoriei societăţii româneşti post-decembristă. Cetăţenii României erau dezamăgiţi, pentru că ţara era captivă unor reţele care fraudau resursele publice şi, de asemenea, puneau în pericol intrarea ţării în UE. Lupta anticorupţie era o condiţie esenţială pentru încheierea procesului de aderare şi este un factor determinant pentru menţinerea parcursului nostru european şi dezvoltarea societăţii româneşti”, a declarat Crin Bologa.

 

El a adăugat că rezultatele instituţiei pe care o conduce au fost importante pentru aderarea ţării noastre al Uniunea Europeană, România având acces la fonduri de miliarde de euro.

„De a lungul existenţei sale, Direcţia Naţională Anticorupţie a avut atât momente mai bune, cât şi momente mai grele, dar în permanenţă a fost eficientă, devenind un model de organizare şi funcţionare pentru alte structuri anticorupţie din diverse state ale lumii. Obstacolele întâlnite nu ne-au doborât, ci ne-au făcut mai puternici. Şi, ca urmare a activităţii noastre, România a avut acces la fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, iar pentru bugetul public au fost salvate resurse financiare de aceleaşi proporţii. (…) Activitatea noastră este o dovadă a patriotismului nostru. Asigurăm cetăţenii României că DNA este puternică şi nu va face paşi înapoi în lupta anticorupţie.”, a spus procurorul şef al DNA.