(VIDEO) Protestele continuă. Negocierile de la Finanțe au eșuat

UPDATE Protestul transportatorilor şi fermierilor va continua după ce discuţiile purtate duminică, timp de peste trei ore, la Ministerul Finanţelor, s-au încheiat fără rezultat.

„Nu s-a ajuns la niciun acord, nu s-au găsit soluţii. Protestul va continua până când autorităţile vor înţelege că neputinţa lor de a gestiona o ţară este reală. Totul se motivează pe Comisia Europeană, PNRR”, a declarat reprezentantul fermierilor, Dănuţ Andruş, la ieşirea de la discuţii.

“Problemele noastre nu sunt legate doar de agricultură sau de transporturi, sunt legate de toate instituţiile statului, inclusiv Banca Naţională. Sunt reguli făcute pe care nu le mai putem suporta. Noi nu mai suntem bancabili, nu mai avem posibilitatea să ne desfăşurăm activitatea în ţară. Suntem pribegi în ţara noastră. Nu se poate aşa ceva”, a mai declarat Dănuţ Andruş.

 

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, după discuţia avută cu protestatarii că zona de revendicări care ţine de decizia Comisiei Europene trebuie prezentată Comisiei, că altfel ar putea fi periclitate subvenţiile.

„Unele ţin de facilităţi fiscale pe care România s-a angajat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să le reglementeze într-un anume fel (…) Noi ştim că acest lucru este, cum am precizat, cuprins în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ştim că aceste jaloane sunt ireversibile şi asupra lor nu se poate reveni. Iar, aşa cum am precizat şi protestatarilor, zona aceasta de revendicări care ţine de decizia Comisiei Europene, cu toate că noi îi înţelegem şi suntem de acord, trebuie prezentate Comisiei Europene pentru ca decizia să fie una care nu se întoarce împotriva dumnealor. Noi am precizat că orice jalon şi orice măsură care ţine de angajamentele cu Comisia Europeană, chiar dacă, să zicem, mâine, Guvernul României s-ar angaja şi ar lua-o, ar însemna o întoarcere împotriva dumnealor, pentru că suntem în situaţia în care Comisia Europeană are toate argumentele necesare pentru suspendarea fondurilor (…) şi de aceea am socotit de cuviinţă să fim foarte prudenţi în analiza acestor revendicări şi să nu-i punem în dificultatea în care, spre exemplu, subvenţiile prin plăţile directe care se fac din fonduri europene, în valoare de 13 miliarde de euro, ar fi periclitate. Aceste tipuri de revendicări trebuie discutate cu Comisia Europeană. Nu sunt de joacă, pentru că ele vizează atât interesul dumnealor direct, dar şi investiţiile strategice ale României în infrastructura de autostrăzi, în modernizarea de şcoli, în infrastructura spitalicească”, a explicat Boloş la finalul discuţiilor cu delegaţia transportatorilor şi fermierilor.

El a subliniat că aceste tipuri de revendicări vor fi preluate într-un Memorandum care va fi discutat cu Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte RCA, acesta a menţionat că trebuie să fie discutată în continuare problema cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că şi în această privinţă sunt calcule care se fac, cât plăteşte omul ca şi primă de asigurare şi ce cheltuieli au asiguratorii.

„Inducerea unui risc de faliment în sistemul de asigurări nu cred că îi lipseşte României în acest moment şi de aceea trebuie să fim înţeleşi că toate aceste tipuri de măsuri şi de revendicări trebuie analizate în contextul angajamentelor asumate cu instituţiile financiare şi în contextul riscului pe care îl generează. Spre exemplu, cu toată preţuirea şi cu toată înţelegerea de care dăm dovadă, sunt şi tipuri de măsuri care pot să conducă la încurajarea evaziunii fiscale. Deci noi trebuie să ştim că avem aceste măsuri, cum sunt cele cu eFactura, cu eTransport, cu eSigiliu pentru marfă, care sunt adoptate prin decizie a Comisiei Europene.(…) De la Comisia Europeană vin banii şi nu vine un euro, nici doi euro, vin zeci de miliarde de euro, iar condiţiile pe care noi trebuie să le respectăm sunt sfinte, altfel punem în pericol atât interesul dumnealor…Nu cred că şi-ar dori să piardă România şi dumnealor în mod direct fondurile europene, cum nici noi banii europeni pentru investiţiile preţioase pe care le avem în infrastructură, în modernizare de şcoli”, a mai afirmat Marcel Boloş.

Întrebat dacă eFactura se modifică, ministrul a explicat că „este o cale ireversibilă la care se angajează toate statele membre ale Uniunii Europene” şi trebuie să fim în pas cu aceste măsuri, cu atât mai mult cu cât suntem ţara cu indicatorul de evaziune fiscală cel mai mare.

„Deci este nepotrivit şi nefiresc acum, când Comisia Europeană ne monitorizează în mod direct, noi să adoptăm măsuri care sunt de natură să încurajeze evaziunea fiscală. Ar fi un vot de blam pe care îl dăm noi şi pe care ni-l dăm noi în faţa Comisiei Europene. Trebuie să înţelegem acest lucru, că România este angajată pe calea combaterii evaziunii fiscale. Până acum ne-am plâns că nu avem bani din evaziunea fiscală. Acum luăm măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale şi nici aşa nu este bine. Nu merge. Trebuie să valorificăm la maximum potenţialul pe care îl avem din combaterea evaziunii fiscale, pentru că este nedrept ca tot timpul să ne îndreptăm spre contribuabili, să le cerem impozite şi taxe în plus, pentru că noi suntem fie nevrednici să tăiem cheltuielile publice, fie să adoptăm măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”, a punctat ministrul Finanţelor.

Pe de altă parte, el a subliniat că reprezentanţii ministerului au fost de acord cu un număr de şase măsuri propuse de protestatari, ca, de exemplu, Legea prevenţiei să fie aplicată numai pentru acele fapte care nu sunt de natură de evaziune fiscală, sau simplificarea procedurală şi partea de digitalizare, pentru care va fi elaborat un pachet de măsuri.

În urma şedinţei între reprezentanţii Ministerului de Finanţe, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Autorităţii Vamale Române şi delegaţia protestatarilor din sectorul fermierilor şi transportatorilor, reprezentanţii instituţiilor statului au propus ca Legea prevenţiei să se aplice numai pentru faptele care nu sunt de evaziune fiscală, ca procedurile din Codul fiscal să fie simplificate, în vederea debirocratizării, realizarea unui parteneriat între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii pentru un cadru legal referitor la certificate de producători locali, crearea unui cadru legal pentru investiţii în agricultură şi industria agroalimentară, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru investiţii în infrastructură în parteneriat cu Ministerul Transporturilor, a relatat Agerpres citând surse guvernamentale.

Alte propuneri vizează scutirea la impozitul pentru profitul reinvestit în ferme din domeniul agriculturii şi pentru profitul reinvestit pentru firmele din domeniul transporturilor şi reglementarea contabilă şi recunoaşterea fiscală a subvenţiilor în vederea clarificării facilităţilor legate de scutirea de la plata impozitului pe profit.

„În ceea ce priveşte restul revendicărilor, care implică angajamente ale României în raport cu instituţiile europene, acestea vor fi prezentate Comisiei Europene, în acord cu deciziile agreate la nivelul coaliţiei de guvernare”, au subliniat sursele guvernamentale.

Pe de altă parte, sursa citată a menţionat că solicitările şi revendicările protestatarilor vizau noi categorii de facilităţi fiscale, „aspect care nu se pretează pe situaţia fiscal-bugetară a României”, să nu mai plătească accize la carburant, menţionând că este birocratizată măsura de accesare a subvenţiilor, „măsură nu poate fi implementată/fiind o „extavaganţă” fiscală, întrucât aceştia beneficiază subvenţii pentru plata accizelor”.

Totodată, delegaţia prezentă la discuţii a semnalat probleme legate de gestionarea problematicii preţului cerealelor, aspecte care ţin de legislaţia comunitară şi abordarea din sectorul agriculturii în politica guvernamentală şi au cerut „măsuri pentru sprijinirea şi încurajarea evaziunii fiscale”, precum bani suplimentari pentru indemnizaţii de cazare şi diurnă, fără documente, pentru că aceştia sunt scutiţi de impozit pe venit, creşterea/dublarea veniturilor prin facilităţi neimpozabile etc.

Fermierii și transportatorii au continuat și pe parcursul zilei de duminică să protesteze pe drumurile naţionale, la intrarea în localități, ori în vămi.

Sute de transportatori protestează duminică seara, în municipiul Constanţa, pe mai multe bulevarde, ei fiind însoţiţi de echipaje de poliţie şi jandarmi.

Duminică după-amiază, Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a informat că circulaţia rutieră se desfăşoară îngreunat, cu viteză redusă, pe DN 2, în localitatea Afumaţi din judeţul Ilfov, din cauza autovehiculelor transportatorilor şi fermierilor care protestează pe prima bandă a ambelor sensuri de mers.

Totodată, Centrul Infotrafic informează că, în contextul protestelor transportatorilor şi fermierilor, circulaţia rutieră este blocată pe ambele sensuri de mers pe DN 15, între localităţile Câmpia Turzii şi Luna din judeţul Cluj, precum şi pe DN 2, în Vama Siret din judeţul Suceava.

IGPR le-a recomandat şoferilor să evite aceste zone.

Protestatarii sunt nemulţumiţi de accizele mari la motorină, preţurile RCA, dar şi de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie.

„Preţurile la produsele noastre sunt tot mai mici, pentru că acestea sunt stabilite tot de cei care le vând inputurile, iar în aceste condiţii fermierul român se alege doar cu munca pentru alţii”, a declarat un fermier protestatar.

Printre solicitările fermierilor se află acordarea subvenţiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, compensarea pierderilor cauzate de perturbarea majoră a pieţei cerealelor în urma importului cerealelor ieftine din Ucraina, subvenţii de 3 euro/tonă depozitată pe lună pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024, aferente pierderilor cauzate de volatilitatea preţurilor de comercializare a cerealelor şi oleaginoaselor în anul agricol 2023, dar şi linii de creditare avantajoase, cu garanţii guvernamentale, pentru antreprenorii din agricultură, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activităţii în anul curent – lansarea operaţională a Creditului Agricol şi Creditul Fermierului.

Alte propuneri vizează continuarea programelor Agro IMM Invest şi Rural Invest prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanţie FGCR, precum şi extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B şi C, plata cheltuielilor privind compensarea parţială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafeţelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023 şi bugetarea integrală a plăţilor parţiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole.

Imagini VAMA SIRET

Imagini CLUJ

Imagini HUȘI – VAMA ALBIȚA

Imagini BIHOR