Voronin nu mai poate candida la Preşedinţia Moldovei

Curtea Constituţională de la Chişinău a decis, marţi, că „persoana care a exercitat două mandate consecutive nu mai poate candida pentru funcţia de preşedinte, chiar dacă a intervenit interimatul funcţiei, relatează Unimedia, citată de realitatea.net.

Curtea a fost sesizată în această problemă de către deputatul AMN Ion Pleşca. El a întrebat dacă liderul comunist Vladimir Voronin, preşedinte al ţării între 2001 şi 2009, mai poate candida pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în condiţiile în care Constituţia spune că o persoană nu poate candida pentru trei mandate consecutive, iar între timp, funcţia de preşedinte, devenită vacantă, este ocupată de un interimar, liberalul Mihai Ghimpu. Magistraţilor li s-a cerut să stabilească dacă interimatul asigurat de Ghimpu poate fi considerat sau nu o întrerupere a mandatelor prezidenţiale.

Dintre cei şase judecători la şedinţa de marţi au fost prezenţi doar patru, pentru că unui magistrat i-a expirat mandatul, iar un altul a lipsit fără a anunţa motivul.

Preşedintele Republicii Moldova este ales, conform actualei Constituţii, de către Parlament. Dacă Parlamentul nu reuşeşte, după două voturi consecutive, să-l aleagă pe şeful statului, atunci legislativul este dizolvat şi sunt convocate alegeri parlamentare anticipate. Liberalul Mihai Ghimpu a fost desemnat preşedinte interimar al ţării, în calitatea sa de preşedinte al Parlamentului, după ce deputaţii de la Chişinău nu au reuşit anul trecut să aleagă un succesor pentru Voronin.

Între timp, autorităţile au decis să organizeze un referendum la toamnă pentru a decide dacă trebuie schimbată Constituţia, iar preşedintele ţării să fie ales prin vot direct. Foarte probabil populaţia va spune „da” la acest referendum, astfel că pentru noul scrutin prezidenţial partidele vor avea dreptul să-şi desemneze câte un candidat. Comuniştii nu au anunţat cine va fi candidatul lor, dar au existat speculaţii că Voronin ar cocheta cu ideea de a candida din nou, în condiţiile în care se bucură în continuare de o popularitate destul de mare în rândul electoratului, mai ales al celui rural.