Vulpi „cu defecte” salvate din industria blănurilor

În fiecare an aproximativ 100 de milioane de nurci, vulpi, iepuri, chinchilla și alte animale mici sunt sacrificate în întreaga lume pentru a aproviziona industria modei.

De B C
Vulpi „cu defecte” salvate din industria blănurilor

În fiecare an aproximativ 100 de milioane de nurci, vulpi, iepuri, chinchilla și alte animale mici sunt sacrificate în întreaga lume pentru a aproviziona industria modei.

Mii de vulpi sunt electrocutate în fiecare an în fermele din SUA pentru preţioasa lor blană. Prea puţine se salvează doar pentru că au ”defecte”, iar acestea beneficiază de aer condiţionat şi de tratamente cu acupunctură într-un adăpost amenajat într-o casă din Florida Keys, în sudul extrem al SUA.

Nicole Navarro, fondatoarea şi preşedinta Pawsitive Beginnigs, o organizaţie de protecţie a animalelor, ţine în spaţii cu aer condiţionat amenajate în casa ei din Key Largo (sudul Floridei) opt vulpi „predate” de crescătorii din nordul ţării care nu le mai erau de niciun folos în scopuri reproductive sau comerciale.

„Sunt fericite, deşi, din păcate, vor trebui să trăiască în captivitate pentru tot restul vieţii, pentru că s-au născut în ferme şi este ilegal să le eliberăm în sălbăticie”, a spus Navarro pentru EFE, în timp ce îi dau târcoale două vulpi foarte interesate să interacţioneze cu oamenii, jucăuşele Reef şi Coral.

Navarro, care nu numai că vede sacrificiul animalelor pentru a le folosi blana pentru articole vestimentare ca fiind crud, ci şi anacronic, îşi prezintă oaspeţii unul câte unul şi face o relatare detaliată a personalităţii acestora, dar şi a afecţiunilor sau ”defectelor” lor.

Unele nu au coada caracteristică a vulpilor, altora le lipsesc unele dintre cele cinci degete de la lăbuţele din faţă.

Potrivit binefăcătoarei lor, mamele acestor vulpi, născute şi ele într-una dintre cele aproximativ 300 de ferme de vulpi care mai există în Statele Unite, le-au devorat aceste părţi care le lipsesc puilor lor.

În alte cazuri au o problemă la naştere sau sunt acolo pentru că sunt femele care nu pot face pui şi atunci stăpânii lor nu mai găsesc de cuviinţă că merită să le hrănească.

Potrivit Humane Society International, în fiecare an aproximativ 100 de milioane de animale ( nurci, vulpi, iepuri, chinchilla etc.) sunt sacrificate în întreaga lume pentru a aproviziona industria modei.

Vulpi comune, albe, gri sau negre

Animalele din adăpostul Nicolei Navarro sunt vulpi comune sau roşcate (Vulpes vulpes), dar există unele cu blană nu doar roşcată, ci şi gri deschis, aproape neagră sau albă, ceea ce se datorează încrucişărilor selective pe care fermierii le fac pentru a obţine nuanţe pentru care industria modei plăteşte foarte mult.

O vulpe albă, care doarme pe o saltea şi nu este deranjată de prezenţa umană din jurul ei, suferă de artrită şi, conform lui Navarro, primeşte tratament cu acupunctură în fiecare săptămână.

În fermele de reproducţie, vulpile nu ating niciodată pământul. Ele trăiesc în cuşti metalice agăţate de tavan.

Pawsitive Beginnings (Începuturi pozitive – n.r.), denumirea în limba engleză care are la bază un joc de cuvinte, de la paw, care înseamnă labă, şi positive, care înseamnă pozitiv, este o organizaţie non-profit.

Funcţionează graţie donaţiilor şi primeşte animalele de la o organizaţie din statul american Minnesota, învecinat cu Canada, care la rândul ei le primeşte de la proprietarii fermelor de vulpi, pe care nu-i plăteşte în schimbul cedării animalelor.

„Ar fi contrar principiilor noastre”, spune Navarro, care a crescut la o fermă din Pennsylvania.

După aceleaşi principii etice, Pawsitive Beginnings, creată în 2020, nu permite reproducerea animalelor. Toate sunt sterilizate, spune Navarro.

Părerea lui Navarro despre industria blănurilor şi designerii de modă care continuă să folosească piei de animale este evident una proastă.

„Cred că este crud, anacronic şi barbar, mai ales în zilele noastre, când există atât de multe variante. Blana artificială este un lucru grozav şi acum blana falsă este în totalitate biodegradabilă”, subliniază ea.

Navarro nu îşi ascunde bucuria că, în prezent, industria blănurilor este în declin, deoarece consumatorii au început să fie conştienţi de ceea ce se întâmplă, şi regretă că mai există designeri de modă care folosesc blănuri naturale.

Fondatoarea Pawsitive Beginnigs le recomandă consumatorilor preocupaţi de bunăstarea animalelor să nu cumpere parfumuri de la mărci de lux care folosesc blănuri naturale în articolele lor vestimentare şi să refuze să cumpere nu doar paltoane sau jachete din blană, ci şi articole vestimentare care folosesc ornamente din blană sau piele (garnituri, căptuşeli, pampoane etc.).

Potrivit Truth about Fur, un site care militează pentru protejarea animalelor, principalul producător de blană de vulpe la nivel mondial este Finlanda, de unde provin jumătate din cele patru milioane de piei de vulpe produse anual.

Distribuie articolul pe:

11 comentarii

  1. cum va simtiti cand purtati pielarie, blanuri, iar animalul pe care-l purtati a fost viu …? nu vreti sa stiti cum ucid aceste animale pentru blanurile lor si nu numai… una este sa te imraci din necesitate si alta este sa accepti uciderea pentru luxul aparantei tale, OMULE. stiti cum ucid animalele in china a „festivalurile” acelea oribile…? se manaca inclusiv carne de om – pentru elitele care au gusturi „exotice”. serpii sunt jupuiti de vii in fata clientilor in restaurante, ianinte de a fi gatiti. poate daca ati sti cum sunt ucise aceste fiinte (inclusiv caini si pisici, intr-o distractie insangerata de o cruzime ingrozitoare) nu ati mai imbraca pieile si blanurile lor. pantofii din piele in general sunt sanatosi piciorului. eu vorbesc de lux si de cruzimea „festivalurilor”. cati pui de delfini sunt ucisi cu bestialitate in danemarca, anual, in festivalul „barbatiei”…? este ingrozitor. ne mai miram ca nu exista scrupule in uciderea cu bestialitate a oamenilor si a copiilor lor. nu, aici NU exista Dumnezeu. suntem in iad.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.