Pogromul de la Iaşi
Ca parte din seria sa de prelegeri, Institutul Cultural Român de la Stockholm l-a invitat pe reputatul istoric şi cercetător Radu Ioanid să conferenţieze la sediul institutului despre pogromul de la Iaşi, joi, 22 ianuarie, la ora 18.30. Programul marchează Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi este organizat în contextul preluării de către România, la 4 decembrie 2014, a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) pentru anul 2016. Totodată, pe 27 ianuarie 2015 se împlinesc 15 ani de la semnarea Declaraţiei de la Stockholm, documentul de bază al IHRA. Alianţa IHRA a fost fondată în 1998 la iniţiativa lui Göran Persson, premierul suedez din acel moment, cu scopul creării unui forum internaţional care să promoveze toleranţa şi să combată crimele împotriva umanităţii prin intermediul educaţiei, al cercetării şi conservării memoriei Holocaustului.
Pogromul de la Iaşi a avut loc la sfârşitul lui iunie şi începutul lui iulie 1941, când mii de evrei din oraş (numărul exact variază în funcţie de surse) au fost acuzaţi de spionaj în favoarea sovieticilor şi au fost fie împuşcaţi în curtea Prefecturii de Poliţie ori pe străzile oraşului, fie urcaţi în două trenuri, supranumite „ale morţii“, în vagoane de vite, în care cei mai mulţi au murit de căldură, de deshidratare sau epuizare. Aceste crime în masă au fost organizate de Secţia de Contra-Spionaj a Cartierului General al Armatei Române, în colaborare cu serviciile secrete (SSI), şi au avut loc la o săptămână după ce România intrase, alături deGermania hitleristă, în războiul împotriva Uniunii Sovietice. Istoricii consideră însă că un rol important în producerea pogromului a fost jucat de climatul politic al deceniilor care l-au precedat, România promulgând în perioada 1867-1913 nu mai puţin de 196 de legi cu conţinut antisemit, ceea ce a condus la puternice sentimente antisemite şi în rândul unei părţi a populaţiei majoritare.
Radu Ioanid conduce secţia de arhive a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, D.C. şi este autorul mai multor volume importante legate de istoria recentă a României, printre care The Holocaust in Romania (Ivan R. Dee, 2013) şi Pogromul de la Iaşi (Curtea Veche Publishing, 2014), precum şi co-autor, împreună cu Elie Wiesel, al volumului The Ransom of the Jews: The Story of The Extraordinary Secret Bargain Between Romania and Israel (Ivan R. Dee, 2005).
Prelegerea va fi precedată de un cuvând introductiv al istoricului şi diplomatului Vadim Guzun, prim colaborator al Ambasadei României în Regatul Suediei, care va vorbi despre semnificaţia evenimentului şi despre activitatea României în cadrul IHRA.
După prelegere va urma o discuţie între Radu Ioanid şi scriitoarea şi jurnalista suedeză Elisabeth Åsbrink, autoarea cărţii Och i Wienerwald står träden kvar (Şi în Wienerwald copacii au rămas în picioare, Natur & Kultur, 2011), care pune în discuţie tendinţele naziste din societatea suedeză, de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent. Volumul a fost tradus în cinci limbi şi recompensat cu mai multe premii prestigioase, printre care Premiul August pentru cea mai bună carte a anului la categoria non-fiction şi Premiul Ryszard Kapuściński pentru reportaj literar.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.