Ziua Naţională a României, celebrată în ţară şi în străinătate

Spectacol de excepţie: capodopera enesciană „Oedipe” la ONB

Tragedia regelui Oedipe, urmărit de destin, reprezintă de fapt tragedia umanului, surprins în lupta dintre raţiune şi fatalitate. Prezentat în premieră în cadrul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu”, spectacolul “Oedipe”, în regia Andei Tăbăcaru, scenografia Vioricăi Petrovici şi coregrafia lui Răzvan Mazilu, aduce pe scenă, pe muzica lui George Enescu, întreaga viaţă a regelui Oedipe, de la naştere până la tragicul sfârşit.

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, “Opera Naţională Bucureşti” oferă publicului cea mai cunoscută lucrare lirică românească, „Oedipe” de George Enescu, sâmbătă, 1 decembrie, la ora 18.30, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Baritonul Ionuţ Pascu, unul dintre cei mai valoroşi solişti ai ONB, va interpreta rolul titular, Oedipe, pentru prima oară în cariera sa.

“Enescu nu lasă loc de păreri personale în interpretarea partiturii; orice gest vocal sau instrumental este condus foarte strict printr-o notaţie extrem de detaliată, care revelează (la propriu!) imaginile muzicale şi scenice gândite de compozitor, foarte teatrale, născute din cuvânt. Traducând în limbajul tehnic din zilele noastre, este ca şi cum am avea de a face cu o partitură notată în «high definition»! Un mare monolit, şlefuit de un (poate prea) rafinat sculptor de minţi…”, a declarat artistul Ionuţ Pascu.

Iubitorii operei îl vor putea asculta în rolul titular pe baritonul Ionuţ Pascu, alături de artiştii ONB, Horia Sandu, Dan Indricău, Liviu Indricău, Marius Boloş, Pompeiu Hărăşteanu, Mihnea Lamatic, Vicenţiu Ţăranu, Gabriel Năstase, Sidonia Nica, Andrada Ioana Roşu, Crina Zancu, Andreea Iftimescu (debut în rolul Meropa). De asemenea, va putea fi admirată prestaţia balerinilor ONB: Bianca Stoicheciu, Virgil Ciocoiu, Alina Ştefănescu, Corina Tudosanu, Bianca Ungureanu, Raluca Ciocoiu.

Baritonul Ionuţ Pascu, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (2001), şi-a început cariera solistică încă de la vârsta de 23 de ani, când a susţinut în cadrul Studioului de Operă din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti rolul titular din opera „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart, sub îndrumarea maeştrilor Hero Lupescu şi Constantin Petrovici, preluând astfel din experienţa generaţiei de aur a scenei lirice româneşti.

Acestui succes i-a urmat în anul 2001 angajarea în cadrul Operei din Constanţa, unde a debutat cu rolul Sharpless din opera „Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, rol ce i-a adus mai târziu şi aprecierea internaţională, fiind invitat în mod constant să facă parte din distribuţiile noilor producţii ale acestei opere.

În anul 2005 a început să cânte în cadrul spectacolelor ONB. Activitatea susţinută ca prim-solist al teatrelor lirice din Bucureşti şi Constanţa, alături de colaborările interne şi externe, nu l-au împiedicat pe Ionuţ Pascu să îşi perfecţioneze tehnica dirijorală şi înţelegerea partiturilor de orchestră la Conservatorul “G. Verdi” din Milano, finalizând cu succes cei doi ani de master la clasa maestrului Vittorio Parisi.

Ca solist, a cântat cu succes în Olanda, Canada, Australia, Coreea de Sud, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania, Italia şi Germania, dar până acum cea mai importantă scenă cucerită rămâne celebra Operă din Sydney, unde a susţinut şi imprimat pe CD, alături de Sydney Philharmonic, premiera australiană a monumentalei lucrări “Cantata della Vita”, dirijată de renumitul compozitor Gianluigi Gelmetti.

Din anul 2011 a început o strânsă colaborare cu opera din Tel Aviv (Israel), unde a dat viaţă unor roluri de primă mărime (Alfio/Tonio – Cavalleria Rusticana/Paiaţe şi Enrico – Lucia di Lammermoor), sub bagheta lui David Stern, respectiv a lui Daniel Oren. Următoarea premieră israeliană – Luisa Miller, de G. Verdi – urmează în ianuarie 2013, având de susţinut dificilul rol Miller, tot sub îndrumarea lui Daniel Oren.

Repertoriul artistului cuprinde roluri importante, printre care: Escamillo din „Carmen” (Georges Bizet); Alfio din „Cavalleria Rusticana” (Pietro Mascagni); Scarpia din “Tosca”, Sharpless din “Madama Butterfly”, Marcello şi Schaunard din „La Bohème” (Giacomo Puccini); Giorgio Germont din „La Traviata”, rolurile titulare din “Nabucco” şi „Simon Boccanegra”, Renato din “Un Ballo in Maschera”, Contele de Luna din „Il Trovatore” (Giuseppe Verdi), Holländer din “Der fliegende Holländer” (R. Wagner), Don Giovanni din opera omonimă, Figaro din “Le nozze di Figaro” (W. A. Mozart), Evgheni Oneghin din opera omonimă (P. I. Ceaikovski), Enrico – Lucia di Lammermoor (G. Donizetti) etc.

Ca dirijor, a obţinut critici favorabile în urma concertelor susţinute la Orchestra de Cameră Radio din Bucureşti, la Filarmonicile din Bacău şi Constanţa, la Filarmonica din Jena (Germania) şi Orchestra della RAI (Milano).

Anul 2012 îl consacră drept formator în cadrul proiectului StudiOpera, proiect desfăşurat şi încheiat de Opera Naţională Bucureşti în colaborare cu Accademia Teatro alla Scala din Milano, în cadrul căruia s-a perfecţionat cu somităţi internaţionale ale genului liric, printre care îi putem numi pe Renato Bruson sau Luciana Serra.

„România valorilor muzicale” şi omagiu lui Dinu Lipatti

Pianistul Andrei Licareț

Radio România Muzical propune în weekend-ul 1-2 decembrie emisiuni speciale, dedicate atât Zilei Naţionale a României, cât şi comemorării marelui pianist şi compozitor român Dinu Lipatti.

Ziua Naţională a României dă prilejului unicului post românesc de radio clasic, jazz & more să releve „România valorilor muzicale”, în două episoade ce se derulează în 1 decembrie, între orele 7.20 şi 9.50 şi 16.05-17.55. Pot fi ascultate înregistrări ce au protagonişti nume ca Ionel Perlea, George Enescu, Constantin Silvestri, Valentin Gheorghiu, Angela Gheorghiu, Dinu Lipatti şi Sergiu Celibidache, printre alţii.

Alte trei episoade sunt intitulate „Muzicieni români pe scene europene”. Între orele 10.00 şi 12.30, 13.15-16.00 şi 19.00-22.00, pot fi ascultate înregistrări primite prin Uniunea Europeană de Radio (asociaţia radiourilor publice din Europa, cu membri asociaţi în întreaga lume) în care pot fi admirate apariţii recente româneşti pe marile scene de concert. Printre ele, una dintre ultimele apariţii ale pianistei Mihaela Ursuleasa, cu un recital din 20 iulie 2012 din cadrul festivalului austriac “Styriarte”, un recital susţinut de pianistul Teo Gheorghiu în Elveţia (august 2012), un concert special dirijat de Ion Marin la Bruxelles (20 iulie 2012), un recital al “Cvartetului Belcea” la Viena (10 mai 2012), un concert susţinut de violonistul Liviu Prunaru la Lausanne (21 mai 2012) şi un spectacol de operă înregistrat la Lausanne ce-i are protagonişti pe tenorul Ştefan Pop şi baritonul George Petean (14 octombrie 2012).

De la ora 12.30, în 1 decembrie poate fi ascultată emisiunea ce îl are ca invitat pe autorul celui mai inspirat răspuns la întrebările campaniei Radio România derulate pe parcursul lunii noiembrie: „Cum este România ta? Cum ai vrea să fie România noastră?”.

Tot în 1 decembrie, de la orele 18.10 şi 22.00, sunt difuzate cele două episoade ale emisiunii „Colecţia de jazz”, ce-i are invitaţi pe nepoţii marelui jazzman Johnny Răducanu, care în 1 decembrie ar fi împlinit 81 de ani.

În 2 decembrie 1950 părăsea această lume, la doar 33 de ani, unul dintre cei mai mari pianişti ai lumii: românul Dinu Lipatti. În 2012 s-au împlinit 95 de ani de la naşterea sa.

2 decembrie a fost ziua aleasă de organizatorii proiectului „Zilele Lipatti” pentru închiderea manifestărilor din acest festival. La Ateneul Român, va avea loc un recital-maraton de pian, transmis în direct de Radio România Muzical. Începând cu ora 16.00, pot fi ascultaţi pianiştii Alfredo Perl, Mihai Ritivoiu, Andrei Licareţ şi Nikolai Luganski, în pauza transmisiunilor directe urmând să fie difuzate şi înregistrări ale compozitorului Dinu Lipatti.

Tot în această zi comemorativă de 2 decembrie, poate fi ascultat în premieră românească cel mai nou album al pianistei Luiza Borac, lansat în 15 noiembrie 2012, ce cuprinde exclusiv lucrări de Dinu Lipatti, unele dintre ele înregistrate în premieră mondială. Ediţia specială a emisiunii „Music box” este difuzată de la ora 10.30, prefaţată de un dialog cu Luiza Borac purtat în cadrul emisiunii „Poveşti de succes ale muzicii” transmisă de la ora 10.00.

Acest weekend special este prefaţat de retransmisia, în 30 noiembrie, la ora 17.30, a recitalului susţinut în 6 noiembrie, la Ateneul Român, de pianistul de talie mondială Boris Berezovski.

Gala Artelor

Nicu Alifantis va fi premiat la Gala Artelor

La finalul programului „Luna Artelor”, Primăria Sectorului 3 vă invită la “Gala Artelor – Gala Premiilor de Excelenţă în Artă”, care va avea loc sâmbătă, 1 Decembrie, la Centrul Cultural „Casa Artelor”.

Primarul sectorului 3, Robert Sorin Negoiţă, împreună cu personalităţi artistice binecunoscute vor înmâna premii pentru merite excepţionale unor artişti importanţi care locuiesc în acest sector. Printre cei premiaţi vor fi regizorul Victor Ioan Frunză, actorul Vlad Ivanov, coregraful Florin Fieroiu, poetul Ioan Es. Pop, sculptorul Bogdan Hojbotă şi compozitorul Nicu Alifantis.

În cadrul evenimentului va fi organizată o expoziţie de artă plastică în care vor expune şase artişti renumiţi: pictorii Ştefan Pelmuş, Dan Bota, Dan Cicovschi şi sculptorii Bogdan Hojbotă, Costel Iacob şi Mihai Tugearu.

Muzica românească va acompania evenimentul. Ceata lu’Vurtejanu, Corul “Acapella” şi violoncelul lui Adrian Naidin vor desăvârşi atmosfera de sărbătoare a Galei Artelor.

Invitaţi speciali, actori, regizori, muzicieni, scriitori, artişti plastici se vor întâlni în „Casa Artelor” pentru a sărbători Arta şi Ziua Naţională a României.

Direcţia de scena a evenimentului va fi realizată de regizoarea Alice Barb, coordonatorul programului „Luna Artelor”.

Armamentul din preistorie până în zilele noastre

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău organizează, în colaborare cu “Muzeul Serviciului Vamal” al Republicii Moldova, Consiliul Judeţean Bârlad şi Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, în seria de manifestări dedicate Zilei Naţionale a României, expoziţia „Evoluţia armamentului din preistorie până în zilele noastre”.

Expoziţia este formată din peste 700 de obiecte valoroase aflate în colecţia particulară a domnului Petru Costin, întemeietorul “Muzeului Serviciului Vamal”, membru fondator al “Clubului Colecţionarilor” din Republica Moldova şi unicul colecţionar basarabean membru al “Consiliului Internaţional al Muzeelor”.

Apreciată drept cea mai mare colecţie particulară de acest tip din Republica Moldova, expoziţia reuneşte toate tipurile de arme albe (topoare, vârfuri de săgeţi, de lance, de suliţă, baltage, buzdugane, pumnale, săbii etc.), obiecte de harnaşament (zăbale, catarame, chingi, scări de şa) şi unelte de muncă (ciocane, nicovale, sfredele, răzuitoare, cârlige de pescuit, pensete, seceri coase, vârfuri de harpon, scule pentru fierărie) şi acoperă un interval temporal semnificativ din istoria teritoriului basarabean.

Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc pe data de 1 decembrie, ora 11.00, în prezenţa colecţionarului şi directorului “Muzeului Serviciului Vamal” din Republica Moldova, Petru Costin, a directorulului Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Petre Guran, în incinta Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Concert de Gală la Bruxelles

Mariana Izman concertează la Bruxelles

Institutul Cultural Român din Bruxelles celebrează spaţiul cultural comun România – Republica Moldova prin organizarea unui recital de canto şi pian, joi 6 decembrie, la ora 19.30, în prestigioasa sală a Centrului Cultural din Woluwé-Saint-Pierre.

Protagonistele concertului vor fi soprana Ana-Camelia Ştefănescu şi pianista Mariana Izman, originară din Republica Moldova. Programul cuprinde opere de George Enescu, dar şi ale altor compozitori români, Eduard Caudella, Tiberiu Brediceanu, Nicolae Bretan, şi europeni: Bela Bartok, Antonin Dvorak, Franz Schubert, Maurice Ravel.

Stabilită la Bruxelles, Ana-Camelia Ştefănescu, laureată a reputatului concurs belgian “Regina Elisabeta”, a debutat anul trecut în rolul Ofeliei din opera “Hamlet”, de Ambroise Thomas, la “Opera Naţională a Rinului Strasbourg-Mulhouse” şi a interpretat Zâna din “Cenuşăreasa” lui Massenet pe scena “La Monnaie” din Bruxelles.

Mariana Izman, formată ca pianistă în Republica Moldova, România şi Olanda, a câştigat numeroase premii în concursuri internaţionale: “YPF” (Amsterdam 2001), “Vriedenkrans” (Amsterdam, 2005) şi primul Concurs European de Pian “Vlado Perlemuter” din Franţa (2007). Stabilită în Olanda, Mariana Izman a susţinut în ultimii ani concerte în marile săli din această ţară: “Concertgebouw” (Amsterdam), “de Doelen” (Rotterdam), “Vredenburg” (Utrecht) şi “Philharmonie” (Haarlem). Din 2010, este profesor de pian la prestigioasa şcoală “Yehudi Menuhin” din Stoke d’Abernon (Marea Britanie). A înregistrat două CD-uri Schumann, dar şi Rahmaninov şi Ravel.

Concertul, propus publicului european din Bruxelles în apropierea zilei naţionale a României, reprezintă continuarea unui proiect iniţiat de Institutul Cultural Român în 2010, care îşi propune să asocieze artişti din România şi din Republica Moldova, pentru a marca apartenenţa lor la un spaţiu cultural comun.

“Arthis” – Casa de Cultură Belgo-Română, Societatea Română de Radiodifuziune, Primaria Oraşului Bruxelles, Departamentul pentru Egalitate de Şanse al Oraşului Bruxelles şi Consiliul Bruxellezilor de Origine Străină a organizat, luni 26 noiembrie, la Sala Gotică a Primăriei Oraşului Bruxelles, un concert de muzică clasică dedicat Zilei Naţionale a României.

Soprana Ana Camelia Ştefănescu

Recitalul a fost susţinut de Alexandru Tomescu (vioară), solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România. În program: “12 Capricii” de Paganini.

Alexandru Tomescu este cel mai remarcabil violonist român din acest moment. Graţie popularităţii sale, acest violonist excepţional reuşeşte mereu să atragă noi categorii de public la concertele sale.

După numeroase premii câştigate şi o carieră fulminantă în străinătate, încununată de succese în săli de prestigiu precum “Théâtre des Champs Elysées” din Paris, “Carnegie Hall” din New York, Sala Conservatorului din Moscova sau “Metropolitan Arts Centre” din Tokyo, alături de orchestre conduse de dirijori celebri: Kurt Masur, Christoph Eschenbach, Valery Gergiev sau Maxim Vengerov, artistul a revenit în România. Aici s-a implicat în diverse proiecte al căror obiectiv este să demonstreze că muzica clasică poate fi accesibilă tuturor.

Cel mai cunoscut proiect al său este “Turneul Naţional Stradivarius”, organizat începând din 2008, după ce a câştigat dreptul de a cânta la vioara “Stradivarius Elder-Voicu”, instrument ce face parte din patrimoniul cultural al României.

Ultimele două ediţii ale evenimentului au avut parte de un succes extraordinar datorită ideii lui Alexandru Tomescu de a combina muzica clasică cu alte arte: filme de scurtmetraj şi cele 24 de „Capricii” ale lui Paganini, în 2011, iar în 2012, teatru non-verbal alături de cele 6 “Sonate” de Eugène Ysaÿe.

Turneul Stradivarius a înregistrat întotdeauna un succes imens, desfăşurându-se de fiecare dată cu casa închisă.

Ultimele produse discografice ale lui Alexandru Tomescu au fost vândute în mii de exemplare, în mai puţin de trei luni.

Trei muzicieni români, două concerte, în Portugalia

Institutul Cultural Român de la Lisabona prezintă, sub înaltul patronaj al Ambasadei României în Portugalia, două concerte de gală pentru a celebra Ziua Naţională a României la Porto şi la Lisabona. Concertele vor avea loc pe 1 decembrie 2012, la ora 18.00, la Casa da Música (Sala 2) din Porto şi pe 3 decembrie, la ora 19.00, la Pálacio Foz (Sala Oglinzilor) din Lisabona. Ambele edificii sunt renumite în Portugalia, fiind reprezentative pentru arhitectura secolelor XXI şi respectiv XVIII.

Concertul de la Porto va debuta cu două opere de tinereţe ale celebrului compozitor român George Enescu, care realizează o sinteză originală între culoarea şi rafinamentul muzicii franceze (Enescu a fost un mare admirator al lui Debussy şi Ravel) şi ethosul românesc, generat de dorul dulcelui plai moldovenesc, pământul său natal. Programul va continua cu două lucrări de virtuozitate ale compozitorului portughez Telmo Marques, profesor la “Escola Superior de Música, Artes e Espetáculo” din Porto (ESMAE). Un alt compozitor român faimos, Paul Constantinescu, va fi reprezentat de o capodoperă pentru vioară şi pian; limbajul modal rezultă dintr-o fuziune între spiritualitatea românească şi formele culte clasice. Seara se va încheia cu o “Suită” a compozitorului francez Georges Migot, un omagiu dedicat tradiţiei muzicale franceze, care aminteşte de Rameau şi de epoca barocă într-o ambianţă festivă.

Cariera pianistului Constantin Sandu se întinde pe trei decenii şi sute de concerte în cele mai prestigioase săli din Europa şi din Asia. A cântat sub bagheta unor maeştri de renume ca: Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Ilia Stupel, Thomas Koncz, Victor Dubrovski, Emil Haciaturian, Meir Minsky, Mark Stephenson, Heribert Beissel. Actualmente este directorul departamentului de muzică şi profesor de pian la “ESMAE” din Porto.

Violonistul Radu Ungureanu a susţinut sute de recitaluri în turnee pe tot cuprinsul Europei. Compozitori ca Wilhelm Berger, Zeno Vancea, Cristian Petrescu, Virgílio Melo i-au dedicat lucrări. În prezent este concertmaestru asistent al “Orchestrei Naţionale” din Porto, profesor de vioară la “Şcoala

Superioară de Muzică” din Porto şi menţine o activitate concertistică continuă cu “Cvartetul Camões”, “Oficina Musical”, şi în formaţiile trio “Contrastes” şi “Enesco”.

Activitatea artistică a flautistei Cristina Ioan include concerte şi recitaluri în România şi Portugalia atât ca solistă, cât şi ca membru în diverse orchestre şi formaţii de muzică de cameră. Predă flaut la Cursul de Muzică “Silva Monteiro” din Porto, la Academia de Muzică “ARTEDUCA” din Famalicão şi la şcoala de muzică “Ciência dos Sons” din Gaia.

Concert simfonic cu violonista Adelina Oprean

Ambasada României în Republica Moldova şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău organizează un concert simfonic dedicat Zilei Naţionale a României, susţinut de reputata violonistă Adelina Oprean şi de Orchestra Naţională de Cameră condusă de maestrul Cristian Florea. Evenimentul va avea loc la Sala cu Orgă pe data de 29 noiembrie, la ora 18.00.

În program: “Concertul pentru vioară în mi minor”, de Felix Mendelsohn Bartholdy, şi “Concertul pentru orchestra de coarde” de Paul Constantinescu.

Adelina Oprean a studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti cu profesorul Ştefan Gheorghiu, la “International Menuhin Academy” din Gstaad, cu Alberto Lysy şi Yehudi Menuhin, şi la “Salzburg Mozarteum Academy”, cu Sándor Végh. În perioada 1982-1986 a fost profesor la “Menuhin Music Academy” din Gstaad, iar din 1985 predă vioara la “Şcoala de Muzică” din Basel. A susţinut concerte cu orchestra şi recitaluri în Europa, America de Nord şi de Sud, Asia, iar din 1997 este membru permanent al cvartetului “ARIA” din Basel, considerat unul dintre cele mai bune din Elveţia. A câştigat numeroase concursuri şi premii internaţionale, printre care se numără “Bach Competition” din Leipzig, Concursul “Carl Flesch” din Londra, concursurile de muzică de cameră din Belgrad, Colmar, Geneva, Eisenmatt etc.

Maraton literar la Stockholm

Scenă din pelicula Colivia prezentată la Stockholm

Institutul Cultural Român de la Stockholm serbează Ziua Naţională a României pe 28 şi 29 noiembrie, printr-un maraton literar de poezie românească. La eveniment, care marchează totodată 6 ani de la inaugurarea ICR Stockholm, au răspuns invitaţiei de a participa 20 de scriitori suedezi din toate generaţiile. Printre ei se numără membri ai Academiei Suedeze, laureaţi ai Premiului “Marin Sorescu”, premiu decernat de ICR Stockholm, precum şi o parte dintre tinerii poeţi care au participat de-a lungul anilor la atelierul de traducere româno-suedez organizat de institut. Scriitorii participanţi au fost invitaţi să prezinte un poem al unui scriitor român preferat, precum şi un fragment din propria operă. Programul – organizat fără niciun fel de resurse financiare – marchează solidaritatea celor două lumi literare, încununând astfel şase ani de punţi culturale între România şi Suedia. Participanţii la proiect au la dispoziţie întregul fond de poezie românească tradusă în limba suedeză de-a lungul timpului, constând în peste 30 de volume, dintre care două antologii alcătuite de ICR Stockholm. Cei mai traduşi poeţi români în limba suedeză sunt Ana Blandiana, Nina Cassian, Paul Celan, Ioan Es. Pop, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu.

În deschiderea programului literar, ICR Stockholm va marca succesele remarcabile din ultimii ani ale filmului românesc, prin proiecţia a 3 scurtmetraje premiate la Festivalul Internaţional de Scurtmetraje de la Uppsala între 2008 şi 2012. Este vorba de “Chefu’” (Marele Premiu în 2012) şi “Colivia” (Marele Premiu în 2010) de Adrian Sitaru, precum şi de “Interior. Scară de bloc” de Ciprian Alexandrescu (Premiul Special ale Juriului în 2008). Filmele vor fi introduse de Maria Östbye, coordonatoarea festivalului, care va vorbi şi despre colaborarea cu ICR Stockholm, partener al festivalului până în acest an.

La porţile Orientului: instrumente exotice, melos străvechi şi dulciuri levantine

Apreciatul Grup Anton Pann

ICR de la Londra şi Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” organizează, într-o colaborare în premieră, concertul „De la Dimitrie Cantemir la Anton Pann”, un melanj sonor inedit de partituri bizantine, otomane, persane şi româneşti, compuse de cei doi erudiţi de la porţile Orientului. Evenimentul a avut loc în 27 noiembrie 2012, la sediul ICR Londra.

Grupul „Anton Pann” din Bucureşti, alcătuit din Constantin Răileanu, Alina Horez, Alexandru Stoica şi Andrei Zamfir, a adus la Londra melosul străvechi al Răsăritului, într-o apariţie scenică originală, impregnată de parfumul balcanic şi exotismul instrumentelor – oud, bağlama, caval. Concertul a oferit o seară de neuitat pentru cei peste 200 de spectatori, prin oferta generoasă de dulciuri specifice – rahat, stafide, alune şi fistic.

Programul concertului a inclus muzica prinţului Cantemir şi a perioadei sale, alături de piese interpretate un secol mai târziu în Principatele Române şi la Constantinopol.

Considerat până astăzi unul dintre marii umanişti ai Europei, Dimitrie Cantemir, a fost nu doar om politic, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric şi lingvist, dar şi muzicolog şi compozitor, cea mai importantă personalitate muzicală din Orientul Apropiat în secolul al XVIII-lea. A fost primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia şi folclorul. “Cartea muzicii”, scrisă în limba turcă, cuprinde primul sistem de notaţie muzicală al muzicii otomane, iar datorită acestei lucrări Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice, primind titlul de paşă de la Ahmed al III-lea, mare susţinător al artelor.

Poet, compozitor şi profesor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist, Anton Pann a tipărit unele din cele mai vechi piese muzicale de curte şi cântece de lume inspirate din melosul bizantin şi otoman, a tradus şi compus în tradiţia imnologiei bizantine, fiind şi un interpret iscusit la lăută, chitară şi, posibil, la pianoforte. Dintre culegerile şi creaţiile sale muzicale se numără compoziţii orientale, romanţe şi cântece de lume foarte cunoscute precum „Bordeiaş, bordei, bordei”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Pann rămâne cel mai important compozitor al ultimei perioade orientale în spaţiul românesc, în continuarea tradiţiei cantemirene.

Grupul „Anton Pann”, înfiinţat în 2004, valorifică acest tezaur muzical prin activităţi concertistice şi de cercetare, fiind o prezenţă constantă în viaţa artistică românească. Muzicienii au reuşit să achiziţioneze din Istanbul instrumente specifice muzicii vechi şi au evoluat alături de interpreţi de marcă ai genului ca Mehmet Bitmez, profesor şi maestru de oud (lăută), Kyriakos Kalaitzidis, interpret la oud şi fondatorul ansamblului “En Chordais” (Grecia), Ahmed Şahin, renumit interpret la ney, Fikret Karakaya, fondatorul “Ansamblului Bezmara” (Turcia), Kiya Tabassian, fondatorul “Ansamblului Constantinople” din Canada şi unul dintre cei mai importanţi interpreţi la setar (lăută mică persană).