Cele mai noi rezultate ale săpăturilor arheologice din cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, dar şi celelalte obiective istorice de pe cuprinsul sitului UNESCO, vor putea fi văzute sâmbătă, 24 august, în cadrul manifestării Ziua Porţilor Deschise, accesul vizitatorilor fiind gratuit.
Evenimentul este organizat între orele 10,00-18,00, publicul fiind invitat să participe la tururi ghidate ale cetăţii dacice, în care va primi explicaţii despre importanţa istorică a sitului şi despre proiectele de conservare şi punere în valoare a acestuia.
„Activitatea are ca scop promovarea sitului arheologic Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, precum şi prezentarea rezultatelor cercetării arheologice din acest an, prin intermediul unor tururi ghidate. Săpăturile arheologice au continuat pe terasa a IX-a, din componenţa sanctuarului capitalei dacice, unde au fost descoperite noi structuri care relevă o arhitectură monumentală, specifică sitului”, a declarat directorul general al Direcţiei Generale de Administrare Monumente şi Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara, Radu Barb.
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de cercetare arheologică sistematică în situl arheologic Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, în ultima perioadă această activitate fiind sprijinită de Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara cu finanţări anuale de câte 150.000 de lei.
Ziua Porţilor Deschise este organizată de către CJ Hunedoara, prin DGAMPT Hunedoara, Colectivul ştiinţific al şantierului arheologic „Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei”, Universitatea Babeş Bolyai (Cluj Napoca), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj Napoca), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul Judeţean Mureş (Târgu Mureş), Universitatea Tehnică Cluj Napoca.
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este administrată de CJ Hunedoara, care a impus un regulament de ordine interioară şi un sistem de pază modern. Anul trecut, cetatea a fost vizitată de 67.000 de turişti plătitori de bilete.
Este un areal fascinant. Extrem de misterios. Degaja ceva ireductibil.
Betonul (ca material de constructie) are o vechime de peste 3500 de ani. Dateaza din Ep. Bronzului.
Betonul (ca material de constructie) a fost gasit in palatul micenian din Tiryns/Grecia care dateaza din 1400-1200 BC . Betonul a fost folosit si in Creta minoica si in Cipru/800 BC, la construirea apeductului asirian/688 BC, si in multye alte constructii antice. A fost folosit si de catre mayasi in palatul de la Uxmal/(850–925 AD).
Betonul (din franceză béton) este un amestec de pietriș, ciment și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă folosită în construcții.
Cea mai veche clădire reconstruită din beton, cca. 126 AD, care a funcționat permanent până în zilele noastre este Panteonul din Roma. Panteonul este o clădire din Roma (Italia) din beton roman (opus caementicium), comandată (original) de Marcus Vipsanius Agrippa/(27 BC – AD 14) ca un templu pentru toți zeii din Roma antică, și reconstruită (dupa ce a ars in 80 AD si 110 AD) de catre împăratul Hadrian, în jurul anului 126 AD. Aceasta a fost construită inițial ca templu pentru cele șapte zeități guvernatoare ale celor șapte planete în statul religios al Romei Antice, iar din secolul al VII-lea a fost transformată într-o biserică creștină. Este cea mai bine conservată clădire romană și cea mai importantă clădire veche din lume cu acoperișul original intact. Deși identitatea arhitectului lui Hadrian rămâne incertă, mulți o atribuie lui Apolodor din Damasc/(60-125 AD) [cel a construit Podul lui Traian peste Dunăre/105 AD; Forul lui Traian de la Roma/(107-117 AD); Columna lui Traian/113 AD]. Până în secolul al XX-lea, Panteonul a fost cea mai mare construcție din beton existentă în lume.
Betonul (ca material de constructie) a fost gasit in palatul micenian din Tiryns/Grecia care dateaza din 1400-1200 BC . Betonul a fost folosit si in Creta minoica si in Cipru/800 BC, la construirea apeductului asirian/688 BC, si in multye alte constructii antice. A fost folosit si de catre mayasi in palatul de la Uxmal/(850–925 AD).
Betonul (din franceză béton) este un amestec de pietriș, ciment și apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă folosită în construcții.
Cea mai veche clădire reconstruită din beton, cca. 126 AD, care a funcționat permanent până în zilele noastre este Panteonul din Roma. Panteonul este o clădire din Roma (Italia) din beton roman (opus caementicium), comandată (original) de Marcus Vipsanius Agrippa/(27 BC – AD 14) ca un templu pentru toți zeii din Roma antică, și reconstruită (dupa ce a ars in 80 AD si 110 AD) de catre împăratul Hadrian, în jurul anului 126 AD. Aceasta a fost construită inițial ca templu pentru cele șapte zeități guvernatoare ale celor șapte planete în statul religios al Romei Antice, iar din secolul al VII-lea a fost transformată într-o biserică creștină. Este cea mai bine conservată clădire romană și cea mai importantă clădire veche din lume cu acoperișul original intact. Deși identitatea arhitectului lui Hadrian rămâne incertă, mulți o atribuie lui Apolodor din Damasc/(60-125 AD) [cel a construit Podul lui Traian peste Dunăre/105 AD; Forul lui Traian de la Roma/(107-117 AD); Columna lui Traian/113 AD]. Până în secolul al XX-lea, Panteonul a fost cea mai mare construcție din beton existentă în lume.
hexagon, hexagoane, substantiv neutru (DEX)
1. Poligon cu șase laturi și cu șase unghiuri.
@Nelu Ionescu, „o configuraţie mai neobişnuită, de hexagon cu laturile inegale.”
-se numeste poligon;
hexagonu e regulat de regulat,
vezi si „hexagrama”
nu,la Sarmisegetuza sint inclusiv betoane!
(si in Roman sint betoane
dar alea au 2000 de ani garantat)
Din anul 1990, Sarmizegetusa Regia a devenit unul din locurile preferate ale cautatorilor de comori. Cele mai importante descoperiri au fost facute în urma unor acte de braconaj, iar piesele valoroase de patrimoniu au ajuns pe piata neagra a antichitatilor.
Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul României sunt cele 13 bratari spiralice din aur masiv descoperite în Sarmizegetusa Regia. Tezaurul cântareste aproape 13 kilograme si a fost scos la iveala de braconieri în perioada anilor 1990 – 2000, alaturi de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piata neagra a antichitatilor, iar din 2007 autoritatile române au reusit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, exista alte 11 bratari spiralice din aur, scoase ilegal din tara de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.
În urma cu aproximatv doi ani în Sarmizegetusa Regia a fost descoperit un obiect de mare valoare, o matrita despre care se presupune ca a fost folosita la fabricarea bijuteriilor.
„Ultima descoperire, matriţa din bronz, aduce o altă lumină, mai favorabilă, asupra civilizaţiei dacice. Nu mai vorbim acum despre dacii încălţaţi în opinci, ca de nişte ţărani, ci despre nişte oameni care îşi permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă. Îşi permiteau să trăiască în lux şi să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizaţii ale antichităţii”, a precizat administratorul sitului.
PS. Intre 200 km patrati (suprafata Sarmizegetusei geto-dacice) si 3 km patrati (suprafata Sarmizegetusei romane) este o mica mare diferenta !
Prospectiuni arheologice de tip geologice, geofizice si lidar indica un ansamblu compact, o vastă aşezare militaro-civilă, cu mai multe nuclee, întinsă pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi, aproape cât Bucureştiul de astăzi. Din care, doar 5% este scos la lumină. Cea mai mare cetate in vremea războaielor daco-romane (post 44 BC). Pe care nici Cezar, nici Octavian, nici Domitian nu au putut sa o cucereasca. Fiind cucerita doar in urma a doua razboaie succesive (101-102, 105-106) dintre Imperiul Roman și Dacia, în timpul domniei împăratului Traian.
Si distrusa de Traian care si-a construit in vale un oras propriu Ulpia Traiana care a fost capitala provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Si avand o suprafata de doar 3 km pătrați. Sub Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit metropolis. Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană/271 AD. Viața orașului încetand complet odată cu năvălirea hunilor.
Scorilo a fost conducatorul dacilor pe timpul când împăratul Octavian (27 BC – 14 AD) a început să conducă Imperiul Roman, și a domnit după spusele lui Iordanes, vreme de 40 de ani. A fost predecesor, poate chiar frate al lui Duras-Diurpaneus. Se crede că era tatăl lui Decebal. Deci atat Decebal cat si Scorilo au existat in mod REAL. Si deci si inscriptia descoperita la Sarmizegetusa Regia (Basileion) este REALA. Inscriptie de pe vremea geto-dacilor pre-romani, caci stim ca Sarmizegetusa a fost cuceritra si distrusa mai apoi de catre imparatul roman Traian (fiind exclus a data din epoca ulterioara a romanilor).
trecut pe acolo, nema sapaturi, explicatii de doi lei, in schimb am vazut niste pandari care alungau o femeie ce statea pe un covoras pe iarba.
A cui este firma de paza si ce pazeste, ca asa de putine lucruri de vazut.
Cea mai mare cetate a vremurilor si un kmp de sapaturi…
Vârful la poalele căruia a fost înfiinţată Sarmizegetusa Regia este considerat muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis. Una dintre ipotezele cele mai plauzibile vizează Vârful Godeanu (1656 metri) din Munţii Orăştiei, aflat la circa două ore de urcat din Sarmizegetusa Regia. Muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă, iar în apropierea lui se află peştera Cioclovina, locul unde ar fi existat un sanctuar antic, potrivit dovezilor arheologice.
Kogaionon (în greacă Κωγαίονον, adică Kō-gáy-yo-non sau Kō-ghē-o-non) este numele muntelui sfânt al geților în peștera căruia s-a retras Zalmoxis,/550 BC potrivit „Geografiei” (Rerum Geographicarum) lui Strabon/(64 BC – 24 AD)
Iar Soarele de andezit ca altar de cult din Sarmizegetusa Regia al zeitei focului Hestia, cea venerata si de Zamolxis, incinta aflata la poalele „muntelui sfânt al dacilor” lui Zamolxis si a pesterii sale „sacre” (in care s-a retras spre meditatie) devin legaturi ‘sacre’ foarte plauzibile si naturale. (vezi poza din articol).
vasul cu inscripție este un țest de factură romană.
https://corneliusionescu.wordpress.com/2018/01/19/decebalus-per-scorilo-la-foc-mic-ianuarie-2018/
PS. VATRA (in limba noastra actuala) se traduce in greaca prin Εστία (HESTIA).
PS. VATRA (in limba noastra actuala) se traduce in greaca veche prin HESTIA.
Daca nu ai gasit piatra cilindrica de moara care se rostogolea strivind cerealele … inseamna ca Soarele de andezit din Sarmizegetusa era de factura SACRA ! Potrivit arheologilor, Soarele de andezit a fost descoperit în 1958 şi dezvelit complet în campania din 1959.
O vatră de foc circulară, cu diametrul de 1.05 metri, a fost descoperită pe soarele de andezit, iar pe ea câteva oase de porc şi cioburi. Monumentul era aşezat pe blocuri de calcar care depăşeau marginile sale. Descoperirea pavajului de andezit reprezentând imaginea (simbolul) soarelui are o deosebită însemnătate. Ea aduce o nouă confirmare ipotezei asupra naturii urano-solare a religiei dacilor şi dovedeşte încă o dată strânsa legătură între sanctuarele rotunde de pe terasa a XI-a a Dealului Grădiştii şi fenomenele cereşti. Ar fi posibil ca acest pavaj să fie chiar un altar solar, vatra servind pentru sacrificii. Vatra de foc reprezentand stravechea Zeita Mama HESTIA ce era adorata de catre geto-daci inca din epoca lui Zamilxis/550 BC:
Ei [geţii] au din belșug lucrurile cele mai însemnate pentru existenta. Ei se închină numai la următorii zei: înainte de orice la Hestia, apoi la Zeus [CERUL] și la Geea [PAMANTUL], apoi la Apollo [Soarele], Afrodita cerească [Luna], Afrodita [planeta Venus] și Ares [planeta Marte].” (Herodot/(484-425 BC), Istorii, IV. 59).
„I,94,2. Într-adevăr, se povesteşte că la ariani Zathrausthes a făcut să se creadă că o zeitate bună i-a dat legile întocmite de el. La aşa-numiţii geţi, care se cred nemuritori, Zamolxis susţinea şi el că a intrat în legătură cu zeiţa Hestia, iar la iudei Moise, cu divinitatea căreia i se spune Iahve.” (DIODOR DIN SICILIA – BIBLIOTECA ISTORICĂ/80-21 BC).
PS. VATRA (in limba noastra actuala) se traduce in greaca veche prin HESTIA.
Daca nu ai gasit piatra cilindrica de moara care se rostogolea strivind cerealele … inseamna ca Soarele de andezit din Sarmizegetusa era de factura SACRA ! Potrivit arheologilor, Soarele de andezit a fost descoperit în 1958 şi dezvelit complet în campania din 1959.
O vatră de foc circulară, cu diametrul de 1.05 metri, a fost descoperită pe soarele de andezit, iar pe ea câteva oase de porc şi cioburi. Monumentul era aşezat pe blocuri de calcar care depăşeau marginile sale. Descoperirea pavajului de andezit reprezentând imaginea (simbolul) soarelui are o deosebită însemnătate. Ea aduce o nouă confirmare ipotezei asupra naturii urano-solare a religiei dacilor şi dovedeşte încă o dată strânsa legătură între sanctuarele rotunde de pe terasa a XI-a a Dealului Grădiştii şi fenomenele cereşti. Ar fi posibil ca acest pavaj să fie chiar un altar solar, vatra servind pentru sacrificii. Vatra de foc reprezentand stravechea Zeita Mama HESTIA ce era adorata de catre geto-daci inca din epoca lui Zamilxis/550 BC:
Ei [geţii] au din belșug lucrurile cele mai însemnate pentru existenta. Ei se închină numai la următorii zei: înainte de orice la Hestia, apoi la Zeus [CERUL] și la Geea [PAMANTUL], apoi la Apollo [Soarele], Afrodita cerească [Luna], Afrodita [planeta Venus] și Ares [planeta Marte].” (Herodot/(484-425 BC), Istorii, IV. 59).
„I,94,2. Într-adevăr, se povesteşte că la ariani Zathrausthes a făcut să se creadă că o zeitate bună i-a dat legile întocmite de el. La aşa-numiţii geţi, care se cred nemuritori, Zamolxis susţinea şi el că a intrat în legătură cu zeiţa Hestia, iar la iudei Moise, cu divinitatea căreia i se spune Iahve.” (DIODOR DIN SICILIA – BIBLIOTECA ISTORICĂ/80-21 BC).
Dar oare ce i-a tinut in lant pe Marele Urs, qwe, ics, cel ce pretinde ca scrie din ardeal cu dragoste, ca doar cenzura nu se atinge de ei?
Studiul structurilor portante din piatră dovedeşte însuşirea celor mai elaborate tehnici constructive ale epocii, începând de la sistemul de construcţie al fundaţiilor (folosirea crepidomei), până la elevaţia zidurilor de incintă cu parament din blocuri de talie. Apareiajul zidurilor de incintă certifică cunoaşterea şi utilizarea unor instrumente de măsură şi control cunoscute în lumea greco-romană, inclusiv marcarea blocurilor de piatră (cu litere greceşti), în funcţie de poziţia lor în cadrul structurilor portante, probată de descoperirile de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru.
Una dintre cele mai importante descoperiri înregistrate la Sarmizegetusa Regia a fost un vas înalt de un metru si cu un diametru asemanator, care i-a facut pe istorici sa sustina ca dacii cunosteau scrisul.
Vasul, probabil unul de cult, potrivit cercetatorului Hadrian Daicoviciu, era stantat cu inscriptiile Decebalvs Per Scorilo, scrise cu litere latine. „Cu multa dreptate acad. C. Daicoviciu a interpretat inscriptia de pe vasul de la Sarmizegetusa ca o inscriptie în limba dacilor, traducând-o prin: Decebal fiul lui Scorilo; într-adevar, cuvântul per (înrudit cu latinescul puer) are în limba traco-dacilor întelesul de „fiu”, ca, de pilda, în numele Zuper.
Alfabetul grecesc e înlocuit cu cel latin; pe marele vas de cult descoperit la Sarmizegetusa inscriptia DECEBALVS PER SCORILO e redactata în limba dacilor, dar cu litere latine. În latineste sau macar cu litere latinesti a fost redactat mesajul trimis lui Traian pe o ciuperca. Tot asa va fi scrisa si epistola lui Decebal catre Domitian, semn ca la cancelaria regeasca de la Sarmizegetusa limba puternicului Imperiu roman era cunoscuta si folosita.
Asadar, dacii cunosteau scrierea. Fireste, ea n-a devenit niciodata accesibila tuturor dacilor. Exemplele de folosire a scrierii sunt rare”, constata Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii (1965).
Sarmizegetusa a devenit capitala politica a Daciei în vremea lui Deceneu, urmasul lui Burebista la conducerea poporului. „Deceneu este cel care muta capitala politica a Regatului Dac de la Costesti – Cetatuie (unde a functionat în timpul lui Burebista) la Sarmizegetusa Regia (Dealul Gradistii), unde se afla si centrul religios.
Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, conducatorul dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul domniei împăratului Traian. După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană militară acolo și au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și adăugat numele de Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află localitatea Sarmizegetusa, din județul Hunedoara.
Civilizatia getilor difera de cea greceasca. Cladirile getilor ereau facute din lemn azi putrezit sau ars de localnici. Pietrele care se vad ereau pietrele de la temelia cladirilor. Platoul acela mare de piatra rotund erea locul unde se macina graul. Mai trebuie gasita piatra cilindrica de moara care se rostogolea strivind cerealele.
Marele sanctuar rotund este structurat în trei cercuri concentrice plus o absidă în interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alcătuit din 104 lespezi (de 45 de cm înălţime) lipite una de alta şi care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stîlpi (cu înălţimi între 120-135 cm) despărţiţi în 30 de grupuri de cîte 6 de 30 de lespezi (cu înălţimi între 55-65 cm). Al treilea cerc (C), la o distanţă considerabilă de primele două, este format din 68 de stîlpi (cu înălţimea de 3 m, acoperiţi cu teracotă şi dotaţi cu piroane ce aveau în capăt inele) aranjaţi în 4 grupuri, despărţiţi de lespezi.
Micul sanctuar rotund are doar 12 m diametru si consta dintr-un singur rind de stilpi de andezit. Sanctuarele întruchipează calendare solare si lunare.
Monumentul discului compact de andezit cu 10 raze încrustate pe suprafa a se afla chiar în prelungirea axei mari a absidei Sanctuarului Mare Rotund, orientata la 30 de grade. Diametrul discului este 7 metri, o grosime de 30 cm si e asezat pe o temelie de blocuri calcaroase. A fost alcatuit din 11 blocuri perfect îmbinate. Numarul de aur este prezent în doua dintre elementele sale constitutive: în cercul concentric cu scobituri în T si în fiecare dintre cele 10 triunghiuri isoscele ale decagonului regulat. Incrustatiile cu pozitiile Soarelui la intervale de zece zile, prin semnificatia celor 10 raze, indica cunoasterea astronomiei de catre daci si a latitudinii la care se afla Sarmizegetusa. Plus Sanctuar mare de andezit, Sanctuar mare de calcar, Sanctuar mic de calcar, Sanctuarele patrulatere de andezit I si II, ne indica carecterul spiritual si religios al incintei principale a zonei sacre a cetatii.
Tehnica zidurilor, denumită murus dacicus, este asemănătoare cu cea de la celelalte cetăţi dacice: două rînduri de blocuri de conglomerat calcaros, aduse din jurul Boşorodului, de la Dealul Măgura, de lîngă comuna S-ta Maria de Piatră, cu jgheaburi destinate grinzilor de lemn care le legau între ele şi umplutură de pietre şi pămînt la mijloc. Grosimea zidurilor variază între 3,2 m şi 4,0 m în partea de nord. În rîpele din jurul zonei au fost descoperite ziduri pe pantele de sud, turnuri de pază din piatră sau din lemn şi o scară monumentală de acces în cetate. Incinta sacră era apărată dinspre nord, respectiv sud, de cîte un turn de piatră. Din descoperirile de pînă acum, e posibil ca zidul să fi fost construit peste o întăritură mai veche, o aşezare anterioară cetăţii.
Fortificaţiile nu reprezintă doar cetăţi disparate, aşezate pe culmile munţilor, ci un ansamblu compact, o vastă aşezare militaro-civilă, cu mai multe nuclee, întinsă pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi, aproape cât Bucureştiul de astăzi. Din care, doar 5% este scos la lumină (cf. profesorului dr. Ioan Piso. „Mai puţin de cinci la sută din ceea ce reprezintă Sarmizegetusa Regia a fost decopertat”
Conform datelor arheologice, reşedinţa regilor daci era situată pe masivul Şureanu, care coboară către est, nord şi vest în Podişul Transilvaniei, între râurile Sebeş şi Strei. „Fiecare înălţime a acestui munte a fost terasată de jos în sus. Fiecare terasă, care era locuită, era apărată de ziduri proprii. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetăţi fortificate. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei aglomeraţii urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid propriu”. „Cu siguranţă la Sarmizegetusa Regia există fortificaţii terasate din vremea dacilor. Ele aveau rol de apărare şi erau construite din lemn.” (cf. cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Daco-Romane).
Zidul cetăţii îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha şi e construit în aşa fel încît respectă marginile înălţimii, dînd cetăţii o configuraţie mai neobişnuită, de hexagon cu laturile inegale. Cetatea este orientată N-S şi se întinde pe cinci terase. Lungimea cea mai mare a incintei e de 240 m, iar lăţimea maximă e de 152 m.
Pe terasa a patra, cea mai mare, este cuprinsă partea principală a fortificaţiei în care se află şi cele două porţi, la Vest, respectiv la Est.
tot ce se vede in poza NU este FĂCĂTURA
dar asa e si pe Acropole…
tot ce se vede in poza este FĂCĂTURA
dar asa e si pe Acropole…
Acropola din Atena (din greacă: Ἀκρόπολις, „oraș ridicat”), colina sacră fortificată din centrul orașului, este cea mai cunoscută acropolă din lume