Zvonuri despre concedieri la Ambulanță. Ce spune DSU

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) dezminte, vineri, afirmaţiile Blocului Naţional Sindical (BNS) potrivit cărora s-ar pregăti concedieri în serviciile de ambulanţă şi creşterea costurilor de funcţionare prin reorganizarea acestora, susţinând că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanţă.

„Referitor la afirmaţiile făcute în spaţiul public de Blocul Naţional Sindical – organizaţie la care este afiliată Federaţia Naţională Sindicală „Ambulanţa’ din România (FNSAR) – privind „efectele pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare şi comasare a serviciilor de ambulanţă judeţene”, prin care se susţine că „reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. Nu întăreşte sistemul de ambulanţă, ci îl face mai vulnerabil. Lipsa investiţiilor în ambulanţe noi şi reorganizarea actuală vor duce la costuri mai mari şi la scăderea calităţii actului medical’, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă precizează că, în conformitate cu Programul de Guvernare, se propune consolidarea unui sistem naţional integrat de urgenţă modern şi adaptat riscurilor actuale, bazat pe rezilienţă, sustenabilitate şi cooperare interinstituţională”, se arată într-un comunicat al DSU transmis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, proiectul de reorganizare aflat în discuţie se fundamentează pe aceste principii şi are ca obiectiv eficientizarea activităţii şi creşterea capacităţii de reacţie.

„Este important de subliniat că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanţă – medici, asistenţi, ambulanţieri, operatori-dispeceri şi alt personal de intervenţie rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora”, subliniază DSU.

Conform Departamentului, comasarea serviciilor judeţene de ambulanţă în structuri teritoriale de 2-3 judeţe va conduce la un „management unic” la nivel teritorial, bazat pe „un lanţ de comandă clar, flexibil şi adaptat realităţilor actuale”.

„Această măsură vizează reducerea birocraţiei şi a suprapunerilor manageriale. Vor fi diminuate exclusiv funcţiile de conducere ocupate temporar prin împuterniciri, iar posturile administrative vor fi redimensionate la nivel teritorial, inclusiv prin posibilitatea reorientării către posturi operative, în sprijinul activităţii de intervenţie”, menţionează DSU.

Totodată, sursa menţionată precizează că procesul de reorganizare care implică serviciile de ambulanţă nu se poate realiza fără implicarea Ministerului Sănătăţii şi fără consultări prealabile cu toate structurile vizate. Orice măsură se adoptă doar printr-un cadru legal comun, în baza unui dialog instituţional transparent.

„Astfel, reforma nu slăbeşte capacitatea serviciilor de ambulanţă, ci, dimpotrivă, consolidează zona operativă şi asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane”, afirmă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

În ceea ce priveşte afirmaţiile potrivit cărora nu s-ar fi realizat investiţii în ambulanţe noi, DSU precizează că această informaţie este „falsă”.

„La finalul anului 2024 au fost semnate acordurile-cadru pentru o cantitate minimă de 2.055, respectiv maximă de 3.590 de ambulanţe tip B, precum şi pentru o cantitate minimă de 308, respectiv maximă de 480 de ambulanţe tip C. În baza acestor acorduri, au fost semnate primele contracte subsecvenţe care prevăd furnizarea a 470 de ambulanţe tip B4x4 (dintre care 350 pentru serviciile de ambulanţă şi 120 pentru SMURD) şi 121 de ambulanţe tip C (90 pentru serviciile de ambulanţă şi 31 pentru SMURD). Deja au fost repartizate către serviciile de ambulanţă 114 din cele 350 de ambulanţe tip B4x4 şi 10 din cele 90 de ambulanţe tip C”, explică Departamentul.

Totodată, prin finanţarea asigurată din PNRR, numărul total al ambulanţelor va creşte, ajungând la aproximativ 1.200 de autosanitare suplimentare, rezultat direct al demersurilor întreprinse de DSU, mai arată sursa citată, care adaugă că noile ambulanţe tip B4x4 au capacităţi tehnico-tactice îmbunătăţite: şasiu mai mare, spaţiu de lucru extins, dotări de dezinfecţie, echipamente de testare a alcoolemiei şi detecţie gaze, precum şi dispozitive automate pentru compresii toracice prelungite şi de calitate superioară. Aceste dotări contribuie direct la creşterea calităţii şi siguranţei intervenţiilor.

Investiţiile recente se adaugă celor din anii anteriori, când au fost livrate aproape 1.000 de ambulanţe pentru serviciile de ambulanţă (2018-2023), la care se adaugă 388 de ambulanţe pentru SMURD, se mai menţionează în comunicat.

„Datele prezentate demonstrează fără echivoc că există o preocupare constantă pentru reînnoirea parcului de ambulanţe şi creşterea capacităţii de răspuns la standarde europene”, mai arată DSU.

Departamentul mai spune că afirmaţiile transmise în spaţiul public de BNS „nu reflectă realitatea şi au caracter speculativ”.

„Reforma urmăreşte eficientizarea şi modernizarea sistemului de ambulanţă, consolidarea capacităţii de intervenţie şi eliminarea blocajelor administrative, fără a afecta personalul operativ. Dimpotrivă, prin redimensionarea posturilor administrative, orientarea resurselor către activitatea de teren şi consultarea instituţională obligatorie cu Ministerul Sănătăţii, serviciile de ambulanţă vor deveni mai flexibile, mai eficiente şi mai apropiate de nevoile pacienţilor”, se mai subliniază în comunicat.

Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), nu poate iniţia reforme în domeniul sănătăţii şi că se pregătesc concedieri în serviciile de ambulanţă şi creşterea costurilor de funcţionare prin reorganizarea acestora.

BNS le-a transmis vineri câte o scrisoare premierului Ilie Bolojan şi ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, pe tema efectelor pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare şi comasare a serviciilor de ambulanţă judeţene în forma apărută în spaţiul public.