10.000 de persoane au comemorat la Chişinău victimele deportărilor staliniste

Aproximativ 10.000 de persoane au participat, duminică, în centrul Chişinăului, la un miting de comemorare a victimelor primului val de deportări în masă din Republica Moldova, din 13 iunie 1941. Este pentru prima dată de la proclamarea independenţei, în 1991, când un miting de comemorare a deportărilor a fost organizat de Guvern.

Pe 13 iunie 1941, aproape 23.000 de persoane de pe teritoriul actualei Republici Moldova (preoţi, intelectuali, primari, ţărani înstăriţi) au fost deportate în Siberia şi Kazahstanul de Nord, fiind acuzate de regimul stalinist că ar fi fost „duşmani ai poporului”.

Mitingul, organizat de Guvern, s-a desfăşurat pe o vreme caniculară, la temperaturi de +36 grade Celsius. La manifestaţie au participat inclusiv vorbitori de limba rusă din Republica Moldova.

Primul-ministru Vlad Filat a declarat că, „deşi au trecut 69 de ani de la acele tragice evenimente, persoanele care au avut de suferit atunci nu au mai fost reabilitate, nu li s-au întors bunurile şi au fost considerate în continuare duşmani ai poporului”. „Regimul comunist, vinovat de calvarul moldovenilor, trebuie scos în afara legii şi condamnat, iar oamenii trebuie să cunoască adevărul despre acele timpuri. Vom lansa o campanie de informare ca oamenii să ştie cum a fost decimată elita ţării”, a spus Filat.

La rândul sau, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza, a declarat că autorităţile care au guvernat până acum în Republica Moldova au ignorat cu desăvârşire deportaţii. Ea a solicitat ca deportaţii care au mai rămas în viaţă sau urmaşii lor să fie protejaţi prin lege, astfel încât să-şi poată recupera, dacă nu integral, cel puţin o parte din bunurile confisacate de regimul sovietic.

„Ne-au luat noaptea, ne-au urcat în vagoane pentru vite şi ne-au dus departe de casă. Am îndurat frig, foame şi nu am ştiut unde ne sunt taţii, fraţii şi abia peste 69 de ani autorităţile, la nivel central, şi-au amintit de noi”, a spus Sturza.

După miting a avut loc un marş al tăcerii din centrul Chişinăului până la gara de unde, acum 69 de ani, au fost urcate în trenuri şi duse în Siberia şi Kazahstanul de Nord victimele primului val al deportărilor.

Două treimi dintre cei deportaţi pe 13 iunie 1941 erau femei şi copii, acuzaţi, împreună cu bărbaţii, că ar fi duşmani ai puterii sovietice. Mai târziu, în 1949 şi 1951, au urmat noi deportări, în urma cărora au avut de suferit alte aproape 40.000 de persoane.

Corneliu Rusnac, Associated Press