Datele au fost prezentate de Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în cadrul unei conferințe de specialitate.
Oficialul a atras atenția că riscurile climatice și amploarea pagubelor sunt în creștere, iar asigurarea poate fi una dintre soluțiile care îi ajută pe oameni să își refacă locuințele după un eveniment major.
Ce este asigurarea obligatorie a locuinței și ce acoperă
Asigurarea obligatorie a locuinței, cunoscută sub denumirea de poliță PAD, este impusă prin lege proprietarilor de locuințe din România. Aceasta acoperă trei riscuri de dezastre naturale:
- Cutremurul
- Inundațiile naturale
- Alunecările de teren
Polița PAD are un rol precis: să ofere o protecție financiară de bază în cazul în care locuința este afectată de unul dintre aceste evenimente. Ea nu trebuie confundată cu o asigurare facultativă, care poate acoperi și alte riscuri, în funcție de contract.
ASF: Doar un sfert dintre locuințe sunt cuprinse în sistemul PAD
Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF, a explicat că România are un sistem de asigurare obligatorie funcțional de mai bine de 15 ani, însă gradul de acoperire rămâne redus.
„În plan național avem un sistem dezvoltat, implementat de mai bine de 15 ani, administrat de o companie de asigurări, ce reunește un număr de alte companii de asigurări – PADROM, fostul PAID. Avem un produs obligatoriu prin lege și acesta cuprinde, printre altele, și riscul de inundații, alături de alunecările de teren și cutremur.
Cu toate că este un produs obligatoriu, gradul de cuprindere în asigurare este totuși relativ mic, 25–26%, adică aproximativ două milioane și jumătate de locuințe sunt în acest program de asigurări național. Dintre ele, până în două milioane, au o asigurare extinsă a imobilului, și pentru alte riscuri și pentru alte bunuri.
Rațional este să avem, practic, un grad de cuprindere aproape de 100%, însă, de la rațional la fapte, intervin mulți alți factori, unii, poate, administrativ-operaționali, dar unul cel mai cu impact este despre modul cum ne raportăm, cum mergem pe risc.”
Așadar, legea cere asigurarea locuințelor, dar în practică puțini proprietari au polița. Potrivit ASF, aproximativ 2,5 milioane de locuințe sunt asigurate, dintr-un total mult mai mare.
Ce riști dacă locuința nu are polița PAD
În lipsa unei polițe PAD, proprietarul nu beneficiază de protecția financiară oferită de aceasta pentru cele trei riscuri acoperite.
În cazul unui cutremur, al unei inundații naturale sau al unei alunecări de teren, costurile pentru reparații ori reconstrucție pot ajunge să fie suportate din resurse proprii, dacă nu există o altă formă de asigurare relevantă.
Este important de înțeles că polița PAD nu înseamnă că orice pagubă produsă locuinței este automat despăgubită. Protecția se referă la riscurile prevăzute de lege și la condițiile poliței. Pentru alte evenimente, precum incendiul, furtul sau anumite avarii, poate fi necesară o asigurare facultativă, în funcție de nevoile proprietarului și de condițiile contractuale.
De asemenea, existența unei polițe facultative nu trebuie presupusă automat. Proprietarii trebuie să verifice exact ce riscuri sunt acoperite, ce excluderi există și în ce condiții se acordă despăgubirea.
De ce avertizează ASF asupra riscului climatic
Vicepreședintele ASF a subliniat că oamenii tind să considere că dezastrele sunt evenimente rare, care li se întâmplă mai degrabă altora. În realitate, amploarea și severitatea fenomenelor climatice pot produce efecte importante asupra locuințelor, sănătății și economiei.
„Subiectul nu este doar de interes general, dar are un impact, atunci când vorbim de riscul climatic atât de mare încât foarte rar se discută și foarte rar ne dăm seama despre cât de amplu, cât de mare poate să fie și cât de mult ne poate afecta. Asigurarea este parte din soluție și e nevoie, practic, de a avea posibilitatea să o iei de la capăt (…)”
Mititelu a vorbit și despre tendința de a minimaliza riscurile care nu apar imediat în viața de zi cu zi:
„Suntem propriile victime ale unei judecăți cognitive. Ideea că nouă nu ni se poate întâmpla, doar la alții, nu acum, ci mâine sau peste 100 de ani, și, de asemenea, poate o să se întâmple, dar nu o să fie cine știe ce, sunt doar rezultatul unui mod de a privi lucrurile, fără să ne raportăm la viitor de o manieră obiectivă.
Pentru că realitatea ne spune altceva: amplitudinea între asemenea evenimente este foarte, foarte mare. Ar trebui, rațional, să ne implicăm și să intrăm în astfel de sisteme de protecție.”
Despăgubirile pentru dezastre climatice au ajuns la sute de miliarde de dolari
Potrivit oficialului ASF, impactul fenomenelor climatice nu se limitează la pagubele produse unor locuințe. Evenimentele extreme pot afecta infrastructura, activitatea economică și viața oamenilor.
„În plan global, undeva la 200 de miliarde de dolari este valoarea despăgubirilor asociate unor manifestări de riscuri climatice. Suma poate părea nu foarte mare, la nivelul unei economii globale, dar totuși sunt sute de miliarde.
Ceea ce, însă, ne atrage atenția este recurența evenimentelor și mai ales severitatea, adică valoarea despăgubirilor, rezultat al pagubelor produse de aceste evenimente climatice nefavorabile, este în creștere.
Riscul climatic nu mai este un risc, pentru care avem niște instrumente, niște soluții, la nivelul societății în a-l administra, ci devine un factor care poate să aibă un impact asupra întregii societăți, întregii economii. Pentru că nu vorbim numai de case, nu vorbim numai de locuințe, dar vorbim și de viața oamenilor și de sănătatea lor, vorbim, de asemenea, și de un impact pe care astfel de evenimente, rezultate din riscul climatic îl are asupra activității economice.”
Care sunt diferențele dintre PAD și asigurarea facultativă?
Pentru proprietarii care vor să își protejeze locuința, diferența dintre cele două tipuri de polițe este esențială.
Polița PAD este asigurarea obligatorie a locuinței și acoperă trei riscuri: cutremurul, inundațiile naturale și alunecările de teren, în condițiile prevăzute în contract.
Asigurarea facultativă poate oferi protecție suplimentară pentru alte riscuri, precum incendiul, furtul sau anumite avarii, în funcție de polița aleasă. Aceasta poate acoperi și bunurile din locuință, dacă sunt incluse în contract.
Cele două polițe nu sunt același lucru și, tocmai de aceea, proprietarii trebuie să verifice ce acoperă fiecare, ce excluderi există și în ce condiții se acordă despăgubirile.
Înainte de încheierea unei polițe, proprietarul ar trebui să verifice suma asigurată, riscurile incluse, excluderile, franșiza, condițiile de despăgubire și dacă bunurile din locuință sunt sau nu acoperite.
Ce trebuie să verifice proprietarii
Pentru a evita situațiile în care descoperă prea târziu că nu au protecția necesară, proprietarii ar trebui să urmărească câteva lucruri simple:
- Dacă locuința are o poliță PAD valabilă.
- Data expirării poliței și necesitatea reînnoirii.
- Riscurile acoperite și limitele de despăgubire.
- Dacă există și o asigurare facultativă pentru riscurile suplimentare.
- Dacă bunurile din interiorul locuinței sunt asigurate, deoarece polița obligatorie nu trebuie confundată cu o protecție completă a întregului patrimoniu.
- Condițiile de notificare și documentele necesare în cazul producerii unei daune
Așadar, asigurarea obligatorie a locuinței nu este doar o formalitate administrativă, ci poate reprezenta o plasă financiară de siguranță în cazul unui cutremur, al unei inundații naturale sau al unei alunecări de teren.
Întrebări frecvente despre polița de asigurare obligatorie a locuinței
Este obligatorie asigurarea locuinței în România?
Da. Proprietarii trebuie să dețină o poliță PAD, în condițiile prevăzute de legislație. Aceasta acoperă cutremurul, inundațiile naturale și alunecările de teren.
Ce acoperă polița PAD?
Polița PAD acoperă cele trei dezastre naturale prevăzute de lege: cutremurul, inundațiile naturale și alunecările de teren, în limitele și condițiile contractului.
Este suficientă polița PAD pentru orice daună?
Nu. PAD are o acoperire limitată la riscurile prevăzute de lege. Pentru alte riscuri și, după caz, pentru bunurile din locuință, poate fi necesară o asigurare facultativă.
Câte locuințe au asigurare obligatorie?
Potrivit declarației citate a vicepreședintelui ASF, gradul de cuprindere este de aproximativ 25–26%, adică în jur de 2,5 milioane de locuințe.
in general vorbing orice primar va forta oamenii sa isi face inutilitatea aia ca sa o duca si mai bine bastanii nu mai pupa un alt mandat, si e bune asa, trebuie abrogata obligativitatea urgent!
Am și asigurarea obligatorie PAD și ce-a Facultativă. Asigurarea la locuință , ca și asigurare RCA la mașină sunt pe Euro. De ce despăgubire se face în Lei? La o furtună, Asigurarea facultativă a plătit numai la acoperiș, nu intră la PAD!!! “daune de vijelie”, nu și inundația “fiindcă intra la PAD”, dar care e plătită și în Polița facultativă. Pe Facultativa, scumpă, am primit 500 lei (cam 100 euro), iar pe obligatoriu PAD=Statul am primit 4000 lei (cam 800 euro). Nota bene brokerul numai ia banii!!! Singur anunți dauna la telefon București, cauți evaluatorul de daune, faci dosar cu extras CF, cu toate pozele dovadă de la primărie că a fost furtună, etc… Și pentru Sibiu cineva care a stabilit sumele, cică “tras la sorți”, a fost din Suceava. Care Dosar, din Suceava, nu pe costul reparație a stabilit despăgubirea. Legile, Protecția consumatorului au grijă de noi plătitorii bine merci.
Nu mai știu cum să jupoaie omul. Pentru ce luați impozit „onorabililor”? Ce livrați contra banilor pe care îi luați? Când ați făcut ultimul control al siguranței în construcții, la modul serios? Când ați consolidat ultimul dig?