La Grande Mela găzduieşte o expoziţie dedicată Helenei Rubinstein, fondatoarea Casei de Cosmetice ce-i poartă numele. De origine poloneză, născută în 1870 şi decedată în 1965, a fost o adevărată icoană a femeii de afaceri din epocă, creând un imperiu economic al cosmeticelor. Helena Rubinstein a fost una dintre primele mecena ale artei moderne europene, ale artei sud-americane şi, în particular, ale celei africane.
Într-o rochie Balenciaga, un ulei pe pânză de Graham Sutherland
Imagine din expoziţie
Expoziţia se intitulează Helena Rubinstein: Beauty is Power, preluând primul slogan publicitar al frumuseţii. O frază care a fost considerată îndrăzneaţă şi provocatoare în acel timp în care cosmeticele erau utilizate numai de actori şi prostituate. Ea a reuşit să facă o adevărată revoluţie a gândirii. În 1904 era o tânără de 34 de ani care străbătea străzile vânzând produse cosmetice, afirmând că frumuseţea e putere. Fraza pe care o repeta în gura mare vânzând cosmetice a fost publicată într-un ziar din Melbourne. Ea susţinea la acea dată că datorită make-up-ului femeile pot să-şi pună în evidenţă frumuseţea, încurajându-le să fie orgolioase, să aibă personalitate, invitându-le în saloanele de frumuseţe. Astăzi, produsele sale sunt vândute în întreaga lume.
În sala africană
În apartamentul său din New York
Viaţa Helenei Rubinstein este povestită în expoziţia de la Jewish Museum, cu peste 280 de obiecte ce i-au aparţinut. Între acestea, multe accesorii de modă, de frumuseţe, dar şi obiecte de design interior, de artă. Între lucrările din colecţia personală fac parte capodopere semnate de Picasso, Miro, Matisse, Frida Kahlo, Fernand Léger, Andy Warhol, Max Ernst, Dali, dar şi piese rare de artă africană şi oceanică.
Era fascinată de sculpturi şi mobilă stil
Într-o rochie de Paul Poiret
Această femeie, pioniera cosmeticelor în anii ’20, a reuşit să devină nu numai o miliardară frumoasă, cultă şi influentă, ba, mai mult, a învăţat doamnele cum să strălucească.
Susţinea că nu există femei urâte, ci doar femei leneşe, făcându-le să înţeleagă că cele peste 115 nuanţe de rujuri pe care le crease nu erau numai pentru actriţe şi cocote, ci şi pentru doamne. Helena Rubinstein a inventat crema hidratantă folosită azi şi de Angelina Jolie. Revista Pulchronomics, inventată de profesorul american Daniel S. Hamermesh, sublinia că femeile frumoase câştigă în plus între 4 şi 8% faţă de femeile urâte sau nearanjate. Mai mult, un cercetător de la Harvard a ridicat procentul la 15%, în timp ce un cercetător şi o profesoară de la Universitatea Stanford, Peter Ronald Belmi şi Margaret Ann Neale, au demonstrat că frumuseţea are diferite grade de sex-appeal. Ea însăşi fiind capabilă de a se transforma miraculos, de la înălţimea sa de 1,45 metri la înălţimea titanică unui magnat care, pentru prima dată, era femeie. Avea o mare dorinţă de a fi independentă şi de a avea succes.
Catalogul expoziţiei
Nu mai era, după cum afirma ea, Chaja, aşa cum era numită în copilărie de către cele opt surori ale sale, ci era în consonanaţă cu Avangardele vremii. A reuşit în viaţa lungă, de 95 de ani, să creeze o superbă colecţie de artă.
Se povesteşte că la prima întâlnire a lui Picasso cu Helena Rubinstein, acesta a numit-o geniu. După această întâlnire el i-a făcut, numai într-un singur an, 1955, peste 30 de desene. Jean Cocteau o declara Împărăteasa frumuseţii.
În expoziţia de la Muzeul Evreiesc de pe Fifth Avenue
Doamna, cum era numită, a devenit acum protagonista unei expoziţii importante, în care, operelor de artă şi pieselor de mobilier li se adaugă rochiile sale ultra elegante, semnate de Poiret, Elsa Schiparelli şi Cristobal Balenciaga.
Născută într-o familie săracă la Cracovia, Helena Rubinstein s-a transformat într-una dintre femeile cele mai puternice din lume. Emigrând în Australia, a luat cu sine 12 cutii cu o cremă pentru faţă, Modjeska, preparată de chimistul de origine ungară Jacob Lykusky, un prieten de familie. Ajungând la Melbourne a început s-o comercializeze, Lykusky trimiţându-i şi formula. Era formată dintr-un amestec de ierburi, ulei de migdale şi extract de conuri de pin din Carpaţi. A avut un succes extraordinar. S-a reîntors în Europa şi a început să-şi construiască un imperiu deschizând Saloane de frumuseţe la Londra şi Paris, colaborând cu chimişti, biologi şi nutriţionişti. ”Voiam să înţeleg totul despre arta de a vindeca imperfecţiunile”. Ea a introdus acele subdiviziuni între tenul uscat, mixt şi gras. A început să ţină conferinţe, extrem de apreciate în special de femei. La izbucnirea războiului, a plecat spre Statele Unite şi scria: ”Toate doamnele pe care le-am întâlnit aveau nasurile roşii şi buzele gri. Mi-am dat seama că aveam mult de lucru cu ele”.
Într-unul din apartamentele sale, într-o rochie oranj
Portret semnat de Paul Cesar Helleu
A fost căsătorită de două ori şi a avut doi copii. Primul soţ, Edward Titus, era un cunoscut jurnalist american cu origini poloneze. Împreună au plecat la Paris, unde au descoperit Baletele Ruse, pe Bakst, Benoit şi Poiret. Iar pe deasupra au descoperit frumuseţea artei şi culturii. Aproape în fiecare seară Helena mergea la Operă. În 1915, cei doi ajung împreună cu copiii la New York. Acolo era organizat celebrul Armory Show, graţie căruia descoperă capodoperele Cubismului, Fovismului şi Futurismului.
Alături de Picasso
Doamna Rubinstein la Kyoto, desene de Andy Warhol
Se mai spune că era un tiran. Excesivă în toate, chiar şi cu familia. Îl părăseşte apoi pe primul soţ pentru a se căsători cu un prinţ georgian, un dandy cu 20 de ani mai tânăr decât ea. Time scria: ”Madame era o tigresă în jungla roz, detestându-şi cu furie concurenţii”.
O sală dedicată sculpturilor din colecţia ei
Trei femei, acuarelă de Fernand Leger, 1921
Nu îi plăcea să arunce cu banii, era foarte calculată. Atunci când mergea la lucru, îşi punea mâncarea într-un coş de paie. În compensaţie, avea o slăbiciune pentru artă. Acumula tablouri, colecţiona sculpturi, adora moda şi în special bijuteriile de aur, cu briliante, cu platină, pe care le poseda cu kilogramele… Se povesteşte că le ţinea într-un seif în care casetele erau plasate în ordine alfabetică: rubinele la litera R, smaralde la S…
Un alt colţ al expoziţiei
Beauty is Power. Un slogan de artă contemporană? Un program politic? O discriminare? Un “soft skill”? Helena Rubinstein susţinea că frumuseţea este un drept pe care orice femeie trebuie să îl aibă, demonstrând asta prin idei inovative.
Expoziţia de la Jewish Museum de pe Fifth Avenue este deschisă până în 22 martie.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.