Comportamentul civic şi filantropic este manifestat în România mai ales prin donaţii la biserică (33% dintre respondenţi alegând în mod repetat această metodă de implicare) şi în unele cazuri prin muncă în comunitate (pentru 15% dintre români).Doar 3% dintre persoanele intervievate, în cadrul unui studiu realizat de Mercury Research, declară că au făcut voluntariat în repetate rânduri pentru organizaţii neguvernamentale, în timp ce 27% dintre români au jucat în mod repetat la loterie.
Peste 26% dintre cetăţenii României spun că au încredere în organizaţiile neguvernamentale, iar 6% dintre ei au foarte multă încredere. Populaţia care manifestă cel mai înalt grad de încredere se încadrează în categoria de vârstă 30-44 de ani, sunt absolvenţi de învăţământ superior, au venituri mari – peste 1960 de lei pe lună – şi provin din oraşe de dimensiuni medii.
Evoluţia încrederii în ONG-uri se menţine într-un trend ascendent, din anul 2001, când nivelul de încredere atingea valoarea de 13%, ajungând până în prezent la 32%. Cele mai cunoscute organizaţii neguvernamentale în rândul populaţiei sunt cele din domenii precum social, educaţie, mediu, democraţie şi drepturile omului. UNICEF, Salvaţi Copiii, Crucea Roşie, Green Peace, Caritas, Pro Democraţia, AIESEC şi SMURD sunt considerate a fi cele mai utile ONG-uri.
Aproximativ jumătate dintre cetăţeni (48%) cunosc faptul că sistemul fiscal le permite direcţionarea a 2% din impozitul pe venitul anual către organizaţiile neguvernamentale, însă doar 17% au pus în aplicare acest mecanism.
Profilul cetăţeanului care direcţionează 2% din impozitul pe venitul anual către o ONG se conturează în următorul tipar: absolvent de colegiu sau facultate, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 44 de ani, aflat într-o funcţie de conducere, cu un venit peste 1.950 de lei lunar, având rezidenţă în oraşe cu 50.000 până la 200.000 de locuitori din Transilvania sau Bucureşti.
50% dintre cetăţeni sunt sau au fost membri a cel puţin unei organizaţii, iar 23% fac parte din organizaţii neguvernamentale, altele decât sindicate, asociaţii de proprietari, partide politice. Organizaţiile care au pierdut cei mai mulţi membri de-a lungul timpului sunt sindicatele. 11% dintre respondenţi au declarat că sunt membri, în timp ce 20% au fost, dar nu mai sunt.
Datele prezentate reprezintă rezultatul unei cercetări realizate în rândul cetăţenilor, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, derulată de Mercury Research. Eşantionul final este de 1.196 persoane. Culegerea datelor s-a făcut în intervalul 13-26 februarie 2010.
