Prin expoziţii…

Târgul Internațional de Artă Contemporană “Fresh Paint”, la Tel Aviv

Cu sprijinul ICR Tel Aviv, Galeria Sabot va expune, în cadrul secțiunii internaționale a Târgului, ce se desfăşoară în perioada 26 – 30 aprilie 2018, la complexul expozițional Ganei HaTaarucha din Tel Aviv, la standul național, lucrări semnate de artiști români contemporani, colaboratori ai Galeriei, precum Radu Comșa, Răzvan Botiș și Alexandra Zuckermann.

Daria Dumitrescu, curator și director al Galeriei Sabot din Cluj, și artistul plastic Radu Comșa vor fi prezenți la standul național unde vor susține prelegeri despre arta contemporană românească pentru publicul vizitator și vor promova și familiariza publicul israelian cu valorile artei contemporane românești.

De asemenea, la sediul ICR Tel Aviv va avea loc până în 3 mai o expoziție de 3 lucrări video: Modernist study for bust (2011, 11:26 min.) de Radu Comșa, Tears are Precious (2007, 02:55 min.) de Alex Mirutziu și Impulse (2013, 05:16 min.) de Răzvan Botiș. Lucrările vor fi prezentate prin bunăvoința artiștilor și a Galeriei Sabot.

Alex Mirutziu (n. 1981, Sibiu) trăiește și lucrează la Cluj-Napoca.

„Pasiunea lui Alex Mirutziu pentru teoretizare și discurs transpare în toate demersurile lui. Video-ul Tears are precious nu este la fel de discursiv. Este, în schimb, un răspuns extrem de direct și de concis la agresiunea homofobă resimțită de artist acasă, în România postcomunistă. Forța lucrării vine din simplitatea ei: artistul a fixat o cameră care îi filmează chipul, într-un close-up, în timp ce îi curg lacrimi, înregistrând fiecare detaliu al unui act uman comun, dar ale cărui semnificații se amplifică exponențial la fiecare repetare, în cadrul unui loop continuu de aproape trei minute.” (Fragment din textul “Pulse within the veil” de Giorgiana But)

„În atelier, Radu Comșa atârnă o pânză imensă pe perete. Însă, în loc să folosească suprafața pentru realizarea unei picturi, artistul o transformă într-o paletă, într-un teritoriu neutru de probă pentru culorile pe care le va aplica ulterior pe diverse suprafețe și structuri-obiect. Asta îmi amintește de artista Ann Craven, care-și transforma mereu paleta într-o lucrare de sine stătătoare și care credea că între abstract și figurativ, picto-obiect și pictură în spațiu nu există adevărate diferențe. Modernist study for bust e un exemplu veritabil de pictură în sens lărgit: gândind ca un pictor când îți pictezi gardul casei, gândind ca un pictor când îți asortezi hainele, gândind ca un pictor când combini legumele pentru salată, gândind ca un pictor când cumperi perdele pentru noul apartament.”  (Fragment din textul de prezentare al expoziției personale a lui Radu Comșa la galeria Sabot – Things as they are, Cluj-Napoca, 2012)

În lucrarea video Impulse, doi tineri folosesc deo-spray-uri pentru a realiza un graffiti pe un zid. Pe măsură ce lucrarea avansează, liniile se estompează în urmă, lăsând peretele neschimbat. Mesajul lucrării este limpede. Graffiti-ul sugerează revoltă și respingerea autorității. Cu toate acestea, gestul de rebeliune al celor doi trece neobservat. Clădirea nu e vandalizată și nimeni nu va putea fi ofensat de desen. Scena are loc pe o stradă liniștită, în plină zi, iar acțiunea celor doi e semn al unei răzvrătiri ratate.

Târgul Internațional de Artă Contemporană Fresh Paint, cel mai important eveniment internațional de profil din Israel, este organizat în colaborare cu Primăria Tel Aviv, Ministerul Culturii și Ministerul de Externe din Israel. Fiecare ediție a târgului atrage anual un număr de peste 30.000 de vizitatori și numeroși artiști internaționali. Acestora li se va alătură o numeroasă prezență expozițională din partea artiștilor plastici israelieni. În acest an, târgul celebrează 10 ani de la înființare printr-un program expozițional internațional inedit.

Printre susținătorii evenimentului se numără casa de licitații Sotheby’s, Outset Contemporary Art Fund și principalele centre artistice din Israel: Muzeul de Artă din Tel Aviv, Muzeul Israel, Muzeul de Artă din Herzliya, Muzeul de Artă din Petach Tikva, Muzeul de Artă din Haifa, Muzeul Designului din Holon, Centrul de Artă Contemporană din Tel Aviv, Uniunea Artiștilor Plastici din Israel.

Daria Dumitrescu (Pervain) s-a născut în 1976 la Sibiu. În prezent, trăiește și lucrează la Cluj-Napoca. Încă înainte de absolvirea studiilor universitare în 1999 (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Jurnalism), Daria Dumitrescu a activat ca jurnalist (1995-1998) și mai apoi ca editor coordonator (1998-2001) al paginilor culturale ale ziarelor locale Mesagerul Transilvan și Monitorul de Cluj, a publicat poezie și texte critice despre teatru și artă în diverse reviste culturale (Tribuna, Echinox, Apostrof) și a colaborat cu posturile de televiziune și radio din Cluj. În 1996 a câștigat 4 premii naționale de literatură (premiul Colocviilor de Literatură Aiud/ Poezia Secolului XX; Premiul revistei Tribuna; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași și Premiul revistei Hyperion). Din postura de curator și director al Galeriei Sabot, Daria Dumitrescu a organizat peste 35 de expoziții, a participat la peste 22 de târguri internaționale de artă și a colaborat în diverse proiecte cu instituții, curatori, critici, artiști și operatori culturali din țară și din străinătate. În 2012, a fost co-curator (împreună cu Nicola Trezzi) al singurei expoziții internaționale de artă contemporană găzduite vreodată de Muzeul de Artă Cluj-Napoca – Modern Talking – expoziție care a adus în România 24 dintre cele mai importante nume ale picturii contemporane. În 2013, 2015 și 2016, Galeria Sabot a fost desemnată de renumita publicație Modern Painters din New York drept una dintre cele mai bune 500 de galerii din lume.

Radu Comșa s-a născut în 1975 la Sibiu. A urmat cursurile Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca (pe atunci Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu) între 1994-1999 și a absolvit programul de masterat al aceleiași universități în 2001. De atunci, artistul a expus în diverse galerii și instituții de artă din țară și din străinătate și a participat la bienale și expoziții internaționale de anvergură, printre care: Bienala Art Encounters, Timișoara (2015); A few grams of Red, Yellow, Blue, Centrul pentru Artă Contemporană, Varșovia (2014); Hotspot Cluj – New Romanian Art, Arken Museum, Copenhaga (2013); European Travellers – Art from Cluj today, Műcsarnok | Kunsthalle Budapesta (2012); Estate, Galeria “Marianne Boesky”, New York (2012).

Expoziţia personală „Nomos/ Les Mariés” a artistului Christian Paraschiv

Institutul Cultural Român Berlin prezintă în perioada 24 – 28 aprilie 2018, la galeria berlineză Fantom, o expoziție inedită a lui Christian Paraschiv, unul dintre cei mai cunoscuți artiști români pe plan internaţional. Expoziția se desfășoară simultan cu Gallery Weekend Berlin, manifestare care se bucură deja de o importantă tradiţie pe scena artistică berlineză, fiind vizitată de un număr important de colecţionari, curatori şi iubitori de artă.

În cadrul vernisajului a fost lansat albumul „NOMOS/ Cristian Paraschiv“, dedicat creației artistului. Abumul cuprinde texte în engleză și franceză scrise de Alain Oudin, Sebastien Gokalp, Jannick Thiroux și a fost publicat la editura Institutului Cultural Român în anul 2017.

Expoziția NOMOS/ Les Mariés prezintă o serie de lucrări ce ilustrează o experienţă profund personală, care se transformă într-una colectivă: cea a depersonalizării. Uitarea este naturală, o ştergere – sau, uneori, o alterare a memoriei, care se instalează întotdeauna odată cu trecerea timpului. Depersonalizarea este însă un proces nenatural, traumatic, catalizat de aspecte societale; în comunism – potenţat de continua şi obligatoria alterare a trecutului, în capitalism – de consumerismul uniformizant şi ignorant al valorilor perene. Pornind de la un set de fotografii vechi, premergătoare celui de-al doilea război mondial, unele, de familie, altele ale unor necunoscuţi, Christian Paraschiv realizează o serie de „portrete lipsite de memorie“, repictate până la dispariţia formelor recognoscibile, pâna la ştergere, la depersonalizare, condamnate la uitare.

Christian Paraschiv a părăsit România în anul 1986 și s-a stabilitt la Paris. De-a lungul anilor a participat la numeroase expoziţii internaţionale în Franţa, Spania, Belgia, Germania, SUA, Olanda şi Japonia. Expoziții individuale (selecție): Negrul este culoarea limbajului, 1986-2011, Oudin Art Contemporain Gallery, Paris; Bio-artă: Pielea/Corpul 1990-2011, Oudin Art Contemporain Gallery, Paris; Corpul în spaţiu, lucrări recente 2007-2008, Oudin Art Contemporain Gallery, Paris; Retrospectivă 1977-2007, MNAC Bucureşti; Nomos/Corpul, ICR Paris, Oudin Art Contemporain Gallery, Paris. Artistul se exprimă într-o varietate de genuri și tehnici, de la pictură și sculptură la intervenții pe fotografie, video art, instalație și performance.

Evenimentul este organizat de ICR Berlin în colaborare cu Galeria Fantom și Galeria Tiny Griffon Nürnberg.

Muzeul Naţional de Artă vă invită la debutul programului „De strajă la Palatul Regal”

Sâmbătă 28 aprilie începând cu ora 11.00, în curtea de onoare a Muzeului Național de Artă al României, va debuta programul De strajă la Palatul Regal, eveniment organizat în ajunul închiderii expoziției Atelier de front. Artiști români în Marele Război 1916-1918. Realizat în colaborare cu Asociația „6 Dorobanți” și invitații săi din alte asociații de reconstituire militară, evenimentul este organizat de dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, în colaborare cu doamna Alina Petrescu, curatorul expoziției.

Publicul va putea afla cum se desfășura o zi, în vreme de război, din viața unui soldat aflat în serviciul de gardă al Palatului Regal. La porți și la ușile de intrare vor fi postate santinele. Ofițerul de serviciu va controla posturile și va schimba gărzile la ore fixe. Apoi îi va da raportul generalului comandant care va trece trupele în revistă.

Vizitatorii vor putea admira trei artiști de front făcând schițe, la fel ca înaintașii lor de acum 100 de ani, pentru realizarea unor opere cu tematică militară. Aceasta pentru că, în vara anului 1917, în armata română a fost organizat un grup de plasticieni atașați Marelui Cartier General, Secția a 3-a Adjutantură, cu misiunea de a documenta vizual participarea noastră la conflictul armat, alături de forțele Antantei. Toți artiștii adunați sub arme, fie ei pictori sau sculptori, erau asimilați gradului de locotenet și primeau solda cuvenită. Perioada lor de activitate a fost destul de scurtă, din iunie până în septembrie, când a fost organizată o primă expoziție, cu circuit închis, în sălile Școlii de Belle-Arte din Iași apoi o alta, publică, în același loc, deschisă între 26 ianuarie și sfârșitul lunii următoare a anului 1918. Cei interesați a afla mai mult despre activitatea acestora vor primi explicații de la „soldații de duminică”, ei înșiși plasticieni în viața reală. Alții le vor face poze „la minut” într-un atelier fotografic de campanie. Cine dorește să trimită rudelor o carte poștală ilustrată cu tematică patriotică o poate face de la oficiul poștal militar unde adresa și textul se scriu cu toc și cerneală, ca în vremurile de demult.

Muzică de fanfară, de promenadă și de dans contemporană Primului Război Mondial va fi difuzată ca fond muzical adecvat.

Publicul este călduros invitat la acest spectacol de istorie vie care relevă abnegația și eroismul demonstrat de militarii care au luptat nu doar cu pușca și baioneta, ci și cu penelul și eboșoarul, elaborând opere de mare forță evocatoare și de o reală valoare artistică.

„Artă și comerț”. 150 de ani de la fondarea Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București

Muzeul Național de Artă al României și Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București anunță deschiderea expoziției de pictură, grafică și sculptură Artă și comerț. 150 de ani de la fondarea Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Acest proiect curatorial este susținut de președintele CCIB, dl. prof. univ. Dr. Sorin Dimitriu, și de directorul general al MNAR, dl. arh. Liviu Constantinescu, fiind primul eveniment dintr-o serie de patru expoziții tematice pregătite de CCI Bucuresti, în colaborare cu muzeele bucureștene, pentru a marca aniversarea a 150 de ani de activitate permanentă.

Expoziția reunește 35 de lucrări de pictură românească și europeană, grafică, sculptură, artefacte pre-moderne și facsimile de documente din arhiva CCIB, mărturii peste timp ale evoluției vieții comerciale din țara noastră. Operele de artă sunt realizate de artiști precum Johann Frankenberger, Miklós Barabás, Carol Popp de Szathmari, Emil Volkers, Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, Ștefan Popescu, Francisc Șirato, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Margareta Sterian, Frederic Storck, Alexandru Poitevin-Skeletti, Mircea Olarian și Iosif Rosenbluth.

Pe lângă imaginile pitorești ale târgurilor și bâlciurilor provinciale de la începutul secolului al XIX-lea, vizitatorii vor avea ocazia să descopere portretele unora dintre negustorii și comercianții mai semnificativi din secolele XIX-XX, implicați în dezvoltarea sistemului cameral din țara noastră, cu o contribuție notabilă la modernizarea economiei românești.

Expoziţia Mihai Ţopescu provoacă materia picturală la Mogoşoaia

Primăria Capitalei și Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită la expoziția Manifest, autor Mihai Țopescu, deschisă la galeria Cuhnie în perioada 28 aprilie – 17 mai 2018. Vernisajul va avea loc în 5 mai.

“Mihai Ţopescu provoacă materia picturală, o descompune în culorile spectrului solar, pentru a o transpune mai apoi pe scoarța copacilor. Intervenția artistică a avut loc în vara anului trecut, în pădurea Dumbrava din satul Poienari, pe şoseaua care duce de la Târgu Jiu spre Râmnicu Vâlcea. Peste 600 de copaci au fost invadați de culoare, pentru a atrage atenția asupra defrișărilor ilegale. Proiectul de land art a fost transpus în sculptură-obiect-instalație și expus la Cuhnia Palatelor Brâncovenești, Mogoșoaia, sub forma unui MANIFEST.

Surprinse sub forma cadrelor fotografice, în diferite scenografii, în fața instituțiilor, a diferitelor peisaje traversate de anotimpuri, sculpturile-obiect-instalație devin purtătoare de mesaje estetice, sociale, politice etc. Asamblajele poartă marca scenografiei în care sunt amplasate, ele devin dispozitive de citire a lumii înconjurătoare. Amplasarea contextuală a obiectelor sculpturale, implicarea performativă a mai multor participanți, acordă operei lui M. Țopescu o dimensiune socială extrem de largă, situându-se foarte aproape de un Andrei Cădere sau Mihai Olos. Prin diversitatea materialelor în care este transpus, proiectul de land-art (Grădina Paradisului) prilejuiește o reconstituire fragmentară a pluralității unor situații sociale, politice, estetice. Spectatorul este invitat să acorde diferite chei de citire sculpturilor-obiect, asamblajelor și instalațiilor din expoziția MANIFEST”, scrie Raluca Băloiu, curatorul expoziţiei.