„În ciuda progreselor înregistrate în vaccinare și screening, cancerele asociate infecțiilor rămân o provocare majoră la nivel mondial, iar povara afectează disproporționat populațiile din țările cu venituri mici și medii”, a declarat Harriet Rumgay, cercetătoare în cadrul Departamentului de Supraveghere a Cancerului al IARC și coautoare a studiului, potrivit euronews.com.
„Rezultatele evidențiază rolul major pe care îl poate avea controlul infecțiilor în reducerea poverii cancerului la nivel mondial”, a adăugat ea.
Prevenția primară
Autorii recomandă măsuri care vizează prevenția primară, screeningul, tratamentul, cercetarea și politicile publice, de la extinderea utilizării vaccinurilor existente și dezvoltarea unora noi până la introducerea unor măsuri de control specifice paraziților și extinderea testării.
Investițiile în „noi instrumente de prevenție ar putea avea cel mai mare impact”, a spus Gary Clifford, coautor principal al studiului.
O astfel de investiție viitoare ar putea viza infecții precum cea cu virusul herpetic Epstein-Barr (EBV), unul dintre cele mai răspândite virusuri umane din lume, pentru care nu există încă un vaccin aprobat, a explicat Clifford. Această infecție poate provoca șase tipuri diferite de cancer, printre care cancerul faringian și cel gastric.
EBV este doar unul dintre cei 12 agenți infecțioși cancerigeni pentru om, printre care se numără virusuri, o bacterie și paraziți.
Cele mai frecvente infecții
Principala cauză infecțioasă a cancerului este Helicobacter pylori, o bacterie care infectează stomacul și provoacă adesea ulcer gastric. Aceasta a provocat 760.000 de cazuri noi de cancer în 2024, adică 4% din total.
Bacteria este asociată cu trei tipuri de cancer: cancerul gastric cardial și non-cardial, precum și o formă de limfom non-Hodgkin care se dezvoltă la nivelul stomacului.
Pe locul al doilea se află virusul papiloma uman (HPV), responsabil pentru 750.000 de cazuri noi, urmat de virusul hepatitei B (VHB).
HPV poate provoca opt tipuri de cancer, de la cancerul de col uterin și cel penian până la cel laringian. Autorii au precizat că toate cazurile de cancer de col uterin pot fi puse pe seama HPV, ceea ce face din acest virus o țintă-cheie pentru strategiile de screening și vaccinare.
Disparități geografice
Deși cancerele asociate infecțiilor pot afecta pe oricine, povara nu este distribuită în mod egal în lume. Studiul a semnalat inegalități puternice, țările cu venituri mici și medii înregistrând aproape trei sferturi din total.
Asia de Est a înregistrat cele mai multe cancere cauzate de infecții în 2024, cu 990.000 de cazuri, adică 42% din totalul mondial, în mare parte din cauza H. pylori și a hepatitei B.
Africa Subsahariană a avut cea mai mare proporție dintre toate regiunile: un sfert din toate cazurile de cancer de acolo sunt legate de infecții, în principal din cauza incidenței ridicate a cancerelor asociate HPV.
Cele mai puțin afectate regiuni au fost Europa de Nord, de Vest și de Sud, America de Nord și Oceania.
Inegalitățile geografice reflectă și diferențele dintre politicile și strategiile de prevenție.
Studiul a arătat, de exemplu, că în Asia de Est, Japonia, Coreea de Sud și China au pus în aplicare programe de screening populațional prin endoscopie, pentru a combate incidența ridicată a cancerului gastric, cauzat în principal de Helicobacter pylori.
Deoarece screeningul endoscopic este invaziv și costisitor, mai multe țări europene testează în prezent, în proiecte-pilot, programe de tip „testare și tratament” pentru H. pylori, care folosesc teste neinvazive pentru a depista infecția și a o elimina cu antibiotice țintite.