Vom fi SAFE și fără SUA? Ne vom putea apăra și singuri? 

Unii politicieni români par a fi prea ocupați cu jocurile pentru viitorul guvern pentru a mai manifesta orice urmă de precauție (ar fi suficient să fie doar atât, nici nu mai vorbesc de proiecție a intereselor României) față de ce mesaje transmit și care contribuie, vrând-nevrând, la imaginea României în plan extern!

De la mișto-ul legat de poza lui Nicușor Dan cu Donald Trump, realizată la recepția oferită de Președintele SUA în marja Adunării Generale a ONU, trecând prin rating-ul de țară al Standard&Poors și evident acuzațiile penale privind “ingerințe străine” (a se citi americane) în dărâmarea guvernului Bolojan!

Acum, sincer vorbind, era mai bine să nu existe o poză a lui Nicușor Dan cu Donald Trump, doar pentru că a fost făcută pe repede înainte și procesată de fotografii oficiali de la Casa Albă pentru ca Donald Trump să arate mai tânăr și mai frumos?

Chiar nu este bine că rating-ul Standard&Poors ne menține, chiar și pe ultimul loc, în categoria recomandată pentru investiții străine? 

Chiar trebuie să turmentăm relațiile româno-americane cu acuze penale de “ingerințe străine” pe baza unor bârfe presupuse despre faptul că o ambasadoare SUA ar fi contribuit la răsturnarea guvernului Bolojan? Nu puteam să ne uităm mai cu atenție măcar la poziția politicienilor greci pe acest subiect și să învățăm ceva despre cum am putea să gestionăm astfel de momente?

Între timp, Putin scutură clopoțelul nuclear! Oare România este SAFE?

Rusia pare să pregătească terenul pentru o operațiune sub steag fals, transmițând NATO un avertisment că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningrad. De ce atâta agitație, s-ar putea întreba politicienii români, stând pe malul Dâmboviței și făcând mișto de poza „fake” cu Nicușor Dan și Donald Trump? Situat între Polonia și Lituania, Kaliningrad este unul dintre avanposturile Rusiei puternic militarizate din Europa, găzduind trupe rusești și armament capabil să transporte focoase nucleare. În imediata vecinătate se află Coridorul Suwałki, a cărui apărare a fost pregătită de NATO timp de ani de zile, întrucât o eventuală acțiune rusă în acea zonă ar putea izola statele baltice de restul Alianței.

Având în vedere avertismentele serviciilor de informații europene, ar trebui cel puțin să luăm în calcul că Rusia are o îndelungată tradiție în a crea o amenințare din partea „adversarilor” și a folosi apoi acea amenințare pentru a-și justifica propriile acțiuni.

Deci, putem respira ușurați? Dacă se va întâmpla, Flancul estic al NATO va fi atacat în zona Poloniei și statelor baltice? Dar oare asta nu înseamnă că NATO deja își concentrează atenția și resursele acolo, evident în dauna părții sudice a Flancului estic (unde se află România)? În acest context, oare unde vor fi prioritizate livrările din industria de armament europeană, contractate prin SAFE?

NATO este SAFE în relația cu statele membre din UE?

Insistența de a introduce prevederi de tipul „Made în Europa” în inițiativele de reînarmare riscă să îndepărteze aliații din NATO și să afecteze securitatea colectivă, a declarat, de dată recentă, Andrew Puzder, ambasadorul Statelor Unite pe lângă Uniunea Europeană. Conform lui Puzder: „atunci când viețile oamenilor sunt în joc, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia”, propunând conceptul de „Made in NATO” ca abordare alternativă, care ar permite un acces mai larg companiilor americane din domeniul apărării la inițiativele de înarmare de pe continent.

Evident, mesajul are legătură cu procentul de 35% din costul estimat al produsului final pentru achizițiile prin programul SAFE, stabilit de Comisia Europeană.

Un mesaj similar a avut și Recep Tayyip Erdogan, cu prilejul Summit-ului anual NATO găzduit de Turcia anul acesta,  susținând că aliații din cadrul NATO trebuie să elimine restricțiile din domeniul industriei de apărare existente între ei: „Restricțiile dintre aliați privind cooperarea în domeniul apărării, în special în industria de profil, trebuie eliminate. Într-o perioadă în care este posibil un model de cooperare bazat pe bun-simț și rațiune, excluderea aliaților care nu sunt membri ai Uniunii (Europene) ar duce la diviziuni artificiale”.

Cât de SAFE este România?

Nu voi comenta dacă este sau nu o vulnerabilitate structurală faptul că ne bazăm într-o proporție foarte mare pe achizițiile de armament de la Rheinmetall, prin programul SAFE! Cred că explicații în acest sens ar trebui să vină dinspre Ministerul Apărării Naționale! Sunt convins că au fost făcute evaluări de risc cu privire la capacitatea Rheinmetall de a furniza armament, concomitent pentru Germania, Polonia, statele baltice și România, chiar în situația în care Rusia va „încinge atmosfera” în zona Kaliningrad, conform scenariului expus mai sus! Evident că apărarea antiaeriană și maritimă va fi prioritar a fi asigurată de NATO în zona Mării Baltice! Pot să presupun că sisteme de apărare anti-aeriene sau nave militare, precum cele prevăzute a fi achiziționate de România de la Rheinmetall prin SAFE, vor fi prioritizate pentru a acoperi nevoile statelor NATO din regiunea Mării Baltice plus Polonia și Germania!

Nu cred că vom putea să ne plângem că atacuri hibride, precum explozii ale unor drone ca cele de la Galați, Portul Constanța sau din proximitatea Neptun Deep, ar putea fi relativ ușor de realizat în absența unor sisteme eficiente de apărare!

Deocamdată am recepționat o navă militară din Turcia, nu știm când se vor construi, la șantierul naval de la Mangalia – 2 Mai, cele comandate prin SAFE! Primele drone achiziționate prin SAFE ar trebui să ajungă în România doar vara viitoare!  

Pleacă americanii din România?

Să introducem în ecuație evaluarea posturii europene a SUA din cadrul NATO! Mai sunt câteva luni până când vom afla dacă mai vin sau mai pleacă soldați americani în România. Nu știm încă, în cazul în care vor mai pleca, dacă Germania sau Franța va suplimenta sau nu contingentele lor aflate în România! Nu știm dacă este important pentru Franța sau Germania ca perimetrul Neptun Deep să nu fie vizat de un atac hibrid! Sau dacă au puterea de a-i solicita lui Putin sau Zelenski să se potolească privind operațiunile militare în Marea Neagră, precum cele de la Novorossiisk din vara aceasta care au blocat temporar importurile de țiței din Kazahstan pentru România! Știm însă că Donald Trump poate și a făcut-o!

De asemenea, nu mai târziu de ieri, Oana Țoiu declara, referitor la ce anume vrea România de la aliații săi pentru a se apăra de amenințarea dronelor rusești: „În primul rând, este vorba despre apărarea aeriană în ceea ce privește capacitatea radarelor și capacitățile de monitorizare, iar pe acestea le-am îmbunătățit semnificativ pe parcursul anului. De exemplu, din Statele Unite, avem sistemul MEROPS, care este acum integrat în sistemul operațional NATO”.

Deci, tot pe SUA se bazează și Oana Țoiu? Atunci nu ar fi mai bine să le spună colegilor de partid să o lase „mai moale” cu plângerile penale sau cu acuzațiile publice referitoare la “ingerințe străine” din partea SUA? Făcute doar pe baza unor bârfe publicate în mass media?

Referitor la SAFE, mai sunt încă bani care nu au fost alocați pentru achiziții! Dacă Germania și Polonia cumpără armament din SUA cu aceste fonduri, oare România nu ar trebui să le urmeze exemplul? A se vedea cazul achizițiilor eșuate Piranha și Sig Sauer!

Și totuși, cât armament cu banii din SAFE se va fabrica efectiv în România?

Nu mai puțin important este să discutăm despre capacitatea României de a se apăra singură! Deja sunt luni bune de când ministrul Apărării Naționale se „războiește” cu Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL)! Oare nu ar trebui să tragă la aceiași căruță?

În acest context, oare nu ar fi necesare niște răspunsuri transparente la solicitarea pe care PATROMIL a adresat-o Guvernului României de a prezenta public, pentru fiecare program în parte, ce capacități industriale vor rămâne efectiv în România în urma contractelor finanțate prin mecanismul SAFE.

Mai concret, PATROMIL solicită clarificări publice privind procentul de 60% din cheltuieli care, conform declarațiilor ministrului Apărării, ar urma să se concretizeze în producție locală, care să fie prezentat diferențiat de activitățile de simplă asamblare, mentenanță sau înregistrarea unor societăți, insistând pe importanța valorii adăugate și a controlului asupra deciziilor de producție.