Brazilia: o campanie despre suveranitate încheiată cu o telenovelă

Pe 4 octombrie, a doua economie din emisfera vestică își va alege președintele. La începutul acestui an, după răpirea președintelui Venezuelei de către forțele SUA, președintele Donald Trump a spus: ”Conform noii noastre Strategii Naționale de securitate, dominația americană în Emisfera Vestică nu va mai fi pusa sub semnul întrebării”. Din acest motiv, tema centrală a alegerilor din Brazilia a fost suveranitatea.

„Suveranismul” brazilian, pe dos față de Europa

Spre deosebire de Europa, „suveranismul” brazilian este promovat de forțele progresiste, în frunte cu președintele Lula da Silva și al său Partid al Muncitorilor. Orientarea liberală, axată pe privatizări și deschiderea economiei braziliene către SUA, este promovată de partide conservatoare. În fruntea acestei mișcări este Flavio Bolsonaro, fiul mai mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, liderul Partidului Liberal. Sondajele de opinie înclină ușor, în marja de eroare, către președintele în exercițiu, cotat ci 48% din voturi. Bolsonaro ar urma să dune 45% din voturi. Este un scenariu în care ar fi nevoie de un al doilea tur, pe 25 octombrie.

Miza este mare. Brazilia este a doua cea mai mare economie din Americi, după SUA. Este a zecea economie a lumii (și a opta ca paritate a puterii de cumpărare). Are cele mai mari rezerve dovedite de minerale rare, după China. Are unele dintre cele mai fertile pământuri din lume. Are o resursă umană redutabilă și o piață de 220 de milioane de locuitori

Lula: suveranitate și apropierea de China

„Vreau să fim pregătiți, astfel încât nimeni să nu poată invada această țară și să-i răpească președintele, așa cum am văzut. Vreau să pregătesc pacea, nu războiul”, a spus președintele Lula da, Silva, în timpul campaniei. În acest ultim an al președinției da Silva, China a reprezentat 31,6% din exporturile Braziliei, comparativ cu 9,6% în cazul Statelor Unite. Exporturile braziliene către China au crescut cu aproape 20% față de anul precedent, în timp ce cele către Statele Unite au scăzut cu 12,2%. În plus, Brazilia și-a dezvoltat propriul instrument digital de plăți, numit Pix, care nu poate fi controlat de sistemul de plăți american. Sub Lula da Silva, Brazilia și-a consolidat rolul în cadrul BRICS, organizația condusă de China.

Flavio Bolsonaro și apropierea de SUA

Diferențele de orientare strategică față de precedenta guvernare a lui Jair Bolsonaro sunt majore. În 2019, președintele Donald Trump a stabilit că Brazilia este ”aliat major non-NATO”. În actuala campanie, Flavio Bolsonaro a declarat că va reevalua prezenta Braziliei în grupul BRICS. Și apoi a spus că ”vom lua în considerare ieșirea din BRICS”. Brazilia nu e doar partener comercial pentru Washington, ci o țară a cărei autonomie poate favoriza China și alte puteri rivale în emisferă. Este motivul pentru care Donald Trump l-a primit, în mai 2026, la Washington, pe Flavio Bolsonaro. Este motivul pentru care a caracterizat drept „un lucru foarte rău pentru Barzilia” condamnarea fostului președinte Bolsonaro, în 2025, pentru pregătirea unui puci și nerecunoașterea rezultatului alegerilor din 2022.

Lula urăște disciplina fiscală

Brazilienii vor vota însă mai puțin pentru orientarea strategică a țării lor și mai mult pentru ceea ce simt în buzunar. Actualul mandat al lui Lula da Silva nu a adus reformele economice promise, nu a reușit să ducă la capăt simplificarea sistemului de taxe prin introducerea pentru prima dată în Brazilia a TVA-ului. Datoria publică a Braziliei a crescut sub guvernarea de stânga, iar președintele spune că disciplina fiscală este o ”prostie”.

Un Bolsonaro „vaccinat”

De partea cealaltă, Flavio Bolsonaro se prezintă ca o versiune moderată a tatălui sau condamnat la 27 de ani închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. Vrea să reducă din cheltuielile publice, vrea disciplină fiscală și taxe mai mici pentru afaceri. Vrea să privatizeze mari companii. Sunt vizate Poșta, dar și gigantul Petrobras – nu integral, ci pe ramuri de activitate – extracție, rafinare, distribuție. Nu își ascunde simpatia față de Donald Trump și mișcarea MAGA, însă amintește că este un ”Bolsonaro vaccinat” – de doua ori, cu AstraZeneca. Flavio Bolsonaro mai are de partea sa și sațietatea la care au ajuns o bună parte dintre brazilieni: la 81 de ani, Lula da Silva candidează pentru un al patrulea mandat de președinte (Constituția interzice doar două mandate consecutive, dar nu limitează numărul total). Lula da Silva este o prezență în politică de aproape 50 de ani și este fondatorul Partidului Muncitorilor.

Brazilienii așteaptă reformele care să-i ducă și pe ei acolo unde este țara lor în statisticile mondiale – pe locul 10. Însă politicienii nu reușesc să facă asta. Judecătorii Curții Supreme Federale au o influență uriașă inclusiv în viața politică. Suspiciunile de corupție planează și asupra lor. Procesele federale sunt transmise în direct la televiziunile braziliene. Suddeutsche Zeitung scrie că mumele celor 11 judecători sunt cunoscute mai bine decât cele ale jucătorilor naționalei de fotbal.

America Latină virează spre dreapta

Ecuador, Chile, Honduras, Costa Rica, Peru, Columbia, Bolivia au virat spre dreapta pro-americană în ultimii ani. Brazilia este la un pas să facă același lucru. Pe acest fond, președintele Lula da Silva consideră ca ”suveranitatea” poate fi cartea câștigătoare. Însă nu a fost mereu astfel. Anii 2000 si 2010 aduseseră ”valul roșu” în America Latină, cu regimuri de stânga ostile SUA în Argentina, Brazilia, Chile, Ecuador, Mexic, Peru, Bolivia El Salvador, Honduras, Venezuela. A fost o perioada care a adus si lovituri de stat, cu implicare mai mult sau mai puțin evidentă a Washingtonului: în Venezuela (2002), în Honduras (2009), în Bolivia (2019).

De la închisoare, la președinție

Brazilia nu a avut parte de o lovitura de stat, ci de un mare scandal politic si de coruptie – Lava Jato (Spălătoria Auto) – izbucnit în 2014. Politicienii numiți la conducerea marilor companii de stat au început să patroneze un mare sistem corupt de contractare a companiilor private care, la rândul lor au creat un cartel corupt dominat de compania Odebrecht. Aceasta din urmă a patronat o rețea de afaceri corupte în întreaga Americă de Sud, dând mite de aproape un miliard de dolari. În acest scandal a fost acuzat și apoi condamnat președintele Lula da Silva.

Fostul președinte Lula da Silva și-a pierdut libertatea in 2018 și a stat în spatele gratiilor mai bine de un an și jumătate. Cazul sau a fost rejudecat din cauza erorile de procedură și, în 2022, Lula a fost exonerat. Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a publicat, în același an o analiză care arăta că justiția braziliană nu a tratat corect cazul lui Lula. După acest caz a apărut o întreagă literatură în America Latină despre folosirea anticorupției ca instrument al ”imperialismului” american. Reabilitat, Lula a câștigat alegerile în fața președintelui în exercițiu, Jair Bolsonaro. În 2021, președintele Joe Biden l-a trimis în Brazilia pe directorul CIA, pentru a-l avertiza pe Bolsonaro să nu mai pună sub semnul întrebării sistemul electoral brazilian.

Și Flavio Bolsonaro are probleme cu justiția

Nici contracandidatul de acum al lui Lula nu este lipsit de probleme cu justiția și scandaluri de corupție. Flavio Bolsonaro este anchetat pentru legătura sa cu Daniel Vorcaro, personajul central al scandalului de corupție legat de prăbușirea instituției de credit Banco Master. Este pusă sub semnul întrebării și implicarea unuia dintre judecătorii Curții Supreme, care ar fi avut contacte cu Vorcaro prin intermediul soției sale.

Campania prezidențială se încheie cu o telenovelă

Poate că ultima zi de campanie, 1 octombrie, rezumă cel mai bine situația politicii și justiției braziliene. O regulă pentru ultima mare dezbatere televizată prevedea ca pupitrul unui candidat absent să rămână în platou, iar moderatorul și ceilalți candidați să poată evidenția absența acestuia. Tribunalul Electoral a considerat însă că regula crea un dezechilibru și putea obliga indirect candidații să participe – iar Bolsonaro și Lula refuzaseră. Alte două decizii, luate de judecători ai Curții Supreme, au modificat lista participanților, inclusiv prin admiterea unor candidați suplimentari. TV Globo a susținut că schimbările de ultim moment au creat incertitudine juridică și au făcut imposibilă organizarea dezbaterii. În locul ei a fost transmis un episod dintr-o telenovelă.