Protestele elevilor și studenților se extind în Franța: profesor stropit cu benzină, școli incendiate și sute de rețineri

Protestele și blocajele au început săptămâna trecută în regiunea Ile-de-France, din jurul Parisului, și s-au extins apoi în alte regiuni ale Franței. Mișcarea a pornit în licee, unde elevii au început să blocheze accesul în instituții și să protesteze față de condițiile în care învață, dar joi a ajuns și în universități.

Potrivit Ministerului de Interne, până miercuri erau implicate în proteste 356 de școli din întreaga țară, iar Uniunea Studențească a anunțat joi dimineață că aproximativ 30 de campusuri universitare erau blocate, inclusiv în Paris, Strasbourg, Marsilia, Lyon, Reims, Poitiers și Nanterre.

Ce îi nemulțumește pe elevi

În centrul manifestațiilor se află problemele legate de resursele și condițiile din sistemul de educație.

Elevii și studenții cer mai multe fonduri, clase mai mici, un număr suficient de profesori și înlocuirea celor absenți, dar reclamă și calitatea materialelor didactice, volumul mare de muncă și orarele aglomerate.

Nemulțumirile vizează inclusiv condițiile fizice din unele școli. Fadila, o elevă în vârstă de 17 ani, a declarat pentru Reuters că în școala sa „sunt gândaci și șobolani peste tot” și că temperaturile din sălile de clasă pot varia, în funcție de vreme, de la caniculă la temperaturi sub zero grade. O altă elevă de 17 ani din Paris, citată de Euronews, a spus că tinerii protestează și pentru a-și susține profesorii, despre care afirmă că au un volum de muncă „exorbitant” în comparație cu ceea ce câștigă.

Datele OCDE arată că, în Franța, cheltuielile pentru învățământul primar și secundar s-au situat la mijlocul intervalului dintre țările membre și au crescut între 2015 și 2022, însă ponderea lor în buget a scăzut ușor.

Manifestațiile au fost însoțite de incidente violente

Pe măsură ce protestele s-au extins, manifestațiile au fost însoțite de incidente violente. La liceul Saint-Exupéry din Marsilia, sute de tineri au înconjurat joi dimineață o mașină de pompieri care venise să stingă un incendiu. Potrivit poliției, aceștia i-au forțat pe pompieri să părăsească vehiculul, după care i-au dat foc.

Tot la Marsilia, directorul liceului Victor Hugo a fost atacat și stropit cu benzină, potrivit parchetului, care a precizat că acesta a suferit leziuni, fără să ofere alte detalii. Un alt incendiu a izbucnit la liceul Nelson Mandela din Nantes, în vestul Franței, însă pompierii au declarat că focul a fost ținut sub control și că nu au existat răniți.

Incidentele vin după mai multe zile de tulburări în timpul cărora au fost răniți atât elevi, cât și polițiști. Miercuri, ministrul de Interne Laurent Nunez a anunțat că 625 de persoane au fost reținute, majoritatea adolescenți, și a vorbit despre o „extindere a mișcării”, condamnând în același timp „escaladarea violenței” în fața anumitor școli. Nunez a afirmat că, în unele locuri, agitatorii se deplasau de la o școală la alta pentru a incita la violență.

Elevii au acuzat, la rândul lor, poliția că a folosit tactici dure, inclusiv gaze lacrimogene. Guvernul a condamnat violențele, dar a transmis că dificultățile din licee trebuie recunoscute și abordate.

Guvernul promite soluții

În încercarea de a răspunde nemulțumirilor, guvernul francez a anunțat o nouă platformă de consultare pentru elevii de liceu și a promis că va analiza propunerile venite din partea tinerilor.

Ministrul Educației, Edouard Geffray, le-a cerut școlilor să organizeze cursuri la distanță în cazul în care protestatarii blochează accesul în instituții. „Violența nu îi va împiedica pe elevii noștri să-și exercite dreptul fundamental la educație”, a afirmat ministrul într-o postare pe platforma X.

În prezent, executivul francez se confruntă deja cu dificultăți, iar protestele nu fac decât să accentueze problemele, în condițiile în care guvernul a anunțat joi o serie de reduceri de cheltuieli în bugetul pentru 2027.

Macron spune că înțelege furia tinerilor

Președintele Emmanuel Macron a reacționat miercuri la proteste, afirmând că înțelege nemulțumirile tinerilor.

„Aud și înțeleg anxietățile, uneori furia, pe care tinerii noștri le pot simți, fie că este vorba despre climă, schimbările tehnologice sau situațiile geopolitice”, a declarat Macron, adăugând că el și guvernul încearcă să răspundă acestor preocupări „în cel mai concret mod posibil”.

În același timp, președintele a afirmat că niciuna dintre aceste dezbateri sau temeri nu poate justifica tulburările și i-a criticat pe politicienii de extremă stânga pe care i-a acuzat că „legitimează violența”.

Politicieni din partidul Franța Nesupusă (LFI) s-au alăturat demonstrațiilor, iar declarațiile unora dintre reprezentanții formațiunii au provocat controverse. Bally Bagayoko, primar al Seine-Saint-Denis, suburbie din nordul Parisului, afiliat LFI și susținător al protestatarilor, a fost criticat după ce a sugerat că, în anumite situații, „violența poate fi legitimă” atunci când un adolescent se confruntă cu forțele de ordine care folosesc așa-numitele „flashballs”. Bagayoko a susținut ulterior că declarațiile sale au fost scoase din context.

Liderul LFI Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale de anul viitor, a susținut puternic protestele, dar ulterior și-a nuanțat declarațiile, afirmând că partidul său a pledat pentru metode non-violente de protest.

Află și Trump restrânge cercul NATO. Marea Britanie, Franța și statele baltice, lăsate pe dinafară de la o reuniune