' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Administrația lui Donald Trump restrânge cercul aliaților NATO cu care discută despre viitorul Alianței, iar decizia provoacă întrebări în capitalele europene. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate la o reuniune planificată în Polonia, organizată sub coordonarea Pentagonului și dedicată viitorului NATO. Informația a fost relatată de POLITICO, care citează șase diplomați familiarizați cu pregătirile întâlnirii.
Reuniunea este coordonată de Elbridge Colby, subsecretarul american pentru politici de apărare, și face parte dintr-un format restrâns de discuții privind direcția strategică a Alianței. La întâlnire au fost incluși Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos.
Formatul este cunoscut sub numele de „Grupul de la Bergen”, după prima reuniune organizată în Norvegia. Colby a mai avut întâlniri în acest format cu cele șase state, iar ideea prezentată de participanți este aceea de a elabora propuneri practice care să poată fi ulterior analizate de întreaga Alianță.
De ce lipsesc Marea Britanie și Franța
Decizia atrage atenția mai ales pentru că printre statele excluse se află două dintre cele mai importante puteri militare europene, Marea Britanie și Franța, dar și Estonia, Letonia și Lituania.
Diplomații din statele lăsate în afara reuniunii încearcă să afle care sunt criteriile după care Washingtonul a selectat participanții. Un oficial citat de POLITICO a spus că țara sa încearcă să respecte cerințele formulate de administrația americană și că încă nu a primit suficiente explicații privind scopul acestor întâlniri.
În același timp, unul dintre diplomații unei țări participante a susținut că grupul nu este conceput pentru a diviza NATO, ci pentru a găsi soluții care ulterior să fie prezentate întregii Alianțe. Potrivit acestuia, formatul restrâns ar putea deveni un „motor al transformării” NATO.
Criteriul lui Trump: bani și capacitate militară
Administrația Trump a insistat în mod repetat asupra contribuției financiare și militare a statelor europene la NATO. Președintele american și oficialii săi au criticat țările care, în viziunea Washingtonului, nu fac suficient pentru apărare sau nu susțin prioritățile americane.
Elbridge Colby a descris anterior grupul ca fiind format din aliați care își îndeplinesc rapid angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, au capacitatea militară necesară și sunt pregătiți să treacă la decizii concrete.
Totuși, chiar și unele dintre statele invitate s-ar fi întrebat de ce au fost selectate anumite țări și de ce au fost lăsate în afara discuțiilor puteri militare importante precum Marea Britanie. Pentagonul nu a oferit un comentariu privind reuniunea, iar Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de clarificare menționate în relatările despre subiect.
Danemarca ar putea intra în grup
Lista statelor participante nu este neapărat definitivă. Danemarca ar putea fi următoarea țară inclusă în acest format, potrivit unei persoane familiarizate cu planurile.
Discuția are loc în contextul unei relații tot mai importante între Washington și Copenhaga în ceea ce privește securitatea Arcticii și Groenlanda. Recent, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au ajuns la un acord care prevede extinderea prezenței militare americane în Groenlanda și un rol mai important al NATO în regiunea arctică.
