CALCUL Cine câștigă din majorarea salariului minim. Cât primește angajatorul și cât se duce la stat

O majorare a salariului minim brut de la 4.325 la 4.652 de lei i-ar aduce unui angajat aproximativ 191 de lei în plus pe lună. Angajatorul ar suporta un cost suplimentar de aproximativ 334 de lei pentru fiecare salariat. Calculele au fost prezentate de Cristian Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în contextul discuțiilor privind creșterea salariului minim în 2027.

Sindicatele solicită majorarea salariului minim brut pentru anul viitor. BNS a propus un salariul minim de 4.652 de lei, în timp ce alte organizații sindicale cer creșterea acestuia până la 5.000 de lei. Guvernul nu a stabilit încă valoarea pentru 2027.

Într-o postare pe Facebook, Cristina Chiriac a analizat ce ar însemna o astfel de majorare atât pentru angajați, cât și pentru companiile care trebuie să suporte costurile salariale.

„Am vrut să aflu cât câștigă un angajat atunci când statul îi mărește salariul minim. Am ajuns să calculez cât câștigă statul”, a scris aceasta.

Cât primește angajatul și cât ajunge la stat din majorarea salariului minim

Cristina Chiriac a luat drept exemplu creșterea salariului minim brut de la 4.325 la 4.652 de lei. Potrivit calculelor prezentate, dacă sunt aplicate regulile standard de taxare, fără deduceri și facilități fiscale, suma s-ar împărți astfel:

• 191 de lei ar reprezenta banii primiți efectiv de angajat
• 136 de lei ar merge către stat, prin impozit și contribuții sociale
• 334 de lei ar fi costul suplimentar suportat lunar de angajator, inclusiv contribuția asiguratorie pentru muncă

Pentru o companie cu 20 de angajați plătiți cu salariul minim, cheltuielile suplimentare ar ajunge la aproximativ 6.700 de lei lunar. Într-un an, firma ar trebui să aloce peste 80.000 de lei în plus doar pentru plata salariilor.

Majorarea salariului minim ar putea crește și alte cheltuieli ale firmelor

Cristina Chiriac atrage atenția că efectele unei asemenea decizii nu se limitează la salariile angajaților plătiți cu minimul pe economie. Salariul minim brut este folosit și ca reper pentru stabilirea altor obligații financiare. Printre acestea se numără valoarea punctului-amendă rutier, anumite sume datorate de firmele care nu respectă cota legală de angajare a persoanelor cu dizabilități și unele baze de calcul pentru contribuțiile sociale ale persoanelor care lucrează pe cont propriu. Deși nu toate aceste obligații cresc automat, modificarea salariului minim poate duce și la majorarea altor plăți.

În plus, antreprenorii ar putea fi nevoiți să mărească și salariile angajaților cu experiență, pentru a păstra diferențele de venit față de colegii nou-angajați.

O altă problemă apare în cazul companiilor care produc pentru export. Acestea nu pot transfera automat creșterea cheltuielilor salariale în prețurile cerute clienților străini, deoarece riscă să piardă contracte în favoarea competitorilor.

„Poți crește salariul minim printr-o hotărâre de guvern. Dar nu poți crește prin aceeași hotărâre comenzile unei fabrici, productivitatea unui atelier sau profitul unei brutării”, a explicat Cristina Chiriac.

Potrivit acesteia, o majorare salarială poate pune presiune asupra firmelor care au deja dificultăți financiare, în special asupra celor mici, care funcționează cu marje reduse de profit.

Cristina Chiriac propune reducerea taxării salariilor mici

Președinta CONAF consideră că autoritățile ar trebui să analizeze și posibilitatea reducerii taxelor aplicate salariilor mici, nu doar majorarea salariului brut. O astfel de măsură ar putea permite angajaților să păstreze mai mulți bani din veniturile lor, fără ca întreaga povară financiară să fie transferată asupra companiilor.

Cristina Chiriac solicită Guvernului să prezinte calcule concrete privind impactul unei eventuale reduceri a taxării muncii. Analiza ar trebui să arate cât ar câștiga angajații, ce venituri ar pierde bugetul de stat și cum ar putea fi folosiți de firme banii economisiți.

Totodată, aceasta atrage atenția asupra numărului mare de români care câștigă salariul minim sau venituri apropiate de acest nivel. În opinia sa, discuțiile ar trebui să vizeze și cauzele salariilor mici, inclusiv productivitatea și nivelul investițiilor din economie.

„Și înainte să le ceară antreprenorilor să plătească mai mult, aș vrea să văd nu CÂT ci DACĂ este dispus statul să încaseze mai puțin”, a transmis Cristina Chiriac.

Aceasta i-a invitat pe antreprenori să spună dacă reducerea taxării muncii le-ar permite să majoreze salariile, să facă noi angajări sau să investească în dezvoltarea afacerilor. În același timp, le-a cerut să explice ce cheltuieli ar fi nevoiți să amâne dacă salariul minim ar crește, iar nivelul taxării ar rămâne neschimbat.