' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, ar fi coordonat direct lucrările ilegale din apropierea Bibliotecii Naționale, unde doi muncitori au murit în 2021, după prăbușirea unui mal de pământ. Edilul ar fi stabilit inclusiv detaliile tehnice ale șantierului, potrivit unei investigații Recorder. Deși a fost cercetat pentru omor din culpă, procurorii au clasat această acuzație în 2024. Ancheta pentru abuz în serviciu continuă într-un dosar separat.
Tragedia s-a produs în vara anului 2021, în centrul Bucureștiului. Marius Moise, în vârstă de 52 de ani, și Apostol Costache, de 58 de ani, lucrau ca instalatori pe șantierul din apropierea Bibliotecii Naționale. Cei doi au murit după ce un mal de pământ s-a surpat peste ei. Alți patru muncitori au fost răniți.
Lucrările se desfășurau fără autorizație, pe un teren aflat în proprietatea Ministerului Culturii. Potrivit Recorder, șantierul era controlat în fapt de Primăria Sectorului 3, iar intervențiile ar fi început la ordinul verbal al primarului Robert Negoiță. Proiectul făcea parte dintr-un plan mai amplu al edilului de a reamenaja zona din jurul Bibliotecii Naționale.
Negoiță ar fi stabilit personal cum să se desfășoare lucrările
Documentele din dosarul penal, declarațiile martorilor și mărturiile persoanelor care au lucrat pe șantier arată că Robert Negoiță ar fi avut un rol direct în organizarea lucrărilor. Potrivit investigației, primarul ar fi obținut personal acordul tacit al ministrului Culturii de la acea vreme, Bogdan Gheorghiu, pentru intervențiile din zonă. Edilul ar fi decis cine execută lucrările, ce materiale trebuie utilizate și la ce adâncime să fie realizate săpăturile. Mai mult, Negoiță ar fi desenat chiar el schița după care muncitorii au lucrat.
Primarul ar fi ținut permanent legătura cu șeful de șantier, căruia îi transmitea indicații. Acesta ar fi fost prezent inclusiv în ziua accidentului, când le-ar fi cerut muncitorilor să continue lucrările, în ciuda unui eveniment neprevăzut.
Acuzația de omor din culpă, clasată după doi ani
În ciuda informațiilor privind implicarea sa în organizarea șantierului, Robert Negoiță nu a mai fost trimis în judecată. În 2022, la aproximativ opt luni de la tragedie, primarul Sectorului 3 a dobândit calitatea de suspect. Acesta era vizat de acuzații de omor din culpă și abuz în serviciu. Doi ani mai târziu, când dosarul accidentului a fost trimis în judecată, procurorii au decis clasarea acuzației de omor din culpă în cazul edilului.
Potrivit Recorder, anchetatorii au motivat decizia prin lipsa unei „relație de cauzalitate” între acțiunile primarului și moartea celor doi muncitori.
În ceea ce privește acuzația de abuz în serviciu, procurorii au decis deschiderea unui dosar separat.
Documentele șantierului ilegal, solicitate după cinci ani de la tragedie
Abia în august 2026, la aproximativ doi ani de la deschiderea dosarului separat, organele de cercetare penală au solicitat Primăriei Sectorului 3 documentele referitoare la lucrările din apropierea Bibliotecii Naționale.
Potrivit Recorder, anchetatorii cunoșteau încă din 2021 faptul că șantierul funcționase fără documente justificative. Lucrările ar fi fost executate exclusiv în baza unei dispoziții verbale date de Robert Negoiță.
