Proiectul educațional SuntPregătit, fondat de profesorul de matematică Raluca Mangra și psihoterapeutul Elena Dionisie, oferă o analiză a capcanelor specifice Evaluării Naționale. Specialiștii platformei avertizează că un examen presupune utilizarea cunoștințelor într-un context complet diferit față de temele lucrate acasă.
Elevii se confruntă cu un timp limitat, cu reguli stricte și cu o presiune psihologică ridicată. Din acest motiv, diferența dintre nota așteptată și rezultatul obținut la testări nu indică mereu lipsa cunoștințelor.
Pentru a ajuta la construirea unei strategii personale de examen, platforma SuntPregătit organizează pe 14 și 15 noiembrie 2026 primele simulări din acest an școlar, la matematică și limba română. Elevii claselor a VII-a și a VIII-a pot participa fizic, în București, sau online, din întreaga țară.
Fiecare lucrare este corectată individual de un profesor de specialitate. Elevul primește în contul său lucrarea scanată, cu punctajele detaliate pe cerințe, observațiile evaluatorului și baremul. Această analiză concretă ajută părinții și copiii să identifice exact sursa erorilor.
Atenția la cerințe și capcana memorării
Experții platformei au identificat trei capcane în care candidații ar putea cădea. Prima dintre ele este citirea sau înțelegerea greșită a textului. La matematică, elevii întâmpină dificultăți atunci când un concept cunoscut este verificat printr-o formulare diferită.
„Mulți elevi învață să recunoască tipuri de probleme, nu să înțeleagă de ce funcționează o soluție. De aceea, în pregătire contează mai mult înțelegerea decât numărul de exerciții rezolvate”, a precizat Raluca Mangra, profesor de matematică la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și cofondator SuntPregătit.
Situații similare apar și la proba de limba română.
„Multe puncte se pierd nu din lipsă de cunoștințe, ci din neatenție la cerință. Elevul scrie un text bun, dar nu răspunde exact la ce i s-a cerut sau nu respectă indicațiile de redactare. Am văzut des lucrări bune depunctate pentru astfel de detalii”, a explicat Marilena Lascăr, profesor la Colegiul Național „Elena Cuza”.
Timpul și presiunea emoțională
Distribuirea eficientă a timpului reprezintă a doua capcană majoră. Unii candidați irosesc minute prețioase pe exerciții dificile și ratează cerințe simple, în timp ce alții se grăbesc și omit verificarea finală. Participarea la simulări organizate după structura oficială permite elevilor să își ajusteze strategia de lucru.
În plus, miza examenului generează anxietate. Emoțiile reprezintă al treilea factor de risc. Pentru mulți copii, evaluarea este prima experiență cu impact direct asupra parcursului școlar.
„Simulările nu elimină automat anxietatea, dar pot contribui la reducerea incertitudinii. Elevii învață cum reacționează în condiții de examen, cum își gestionează atenția și cum pot continua să lucreze chiar și atunci când întâlnesc o cerință dificilă”, a subliniat Elena Dionisie, psiholog și cofondator SuntPregătit.