Dincolo de Dristor Kebap. Mișcarea musulmană care îl contestă pe Erdoğan

Mișcarea își trage numele de la Süleyman Hilmi Tunahan, învățat musulman născut în 1888 pe teritoriul actual al Bulgariei și decedat în 1959.

Rareș Mereuță - senior editor
Dincolo de Dristor Kebap. Mișcarea musulmană care îl contestă pe Erdoğan

Sursa: Facebook/ Dristor Doner Kebap & Măcelăria Dristor

Mișcarea își trage numele de la Süleyman Hilmi Tunahan, învățat musulman născut în 1888 pe teritoriul actual al Bulgariei și decedat în 1959.

Arestarea în Turcia a lui Ahmet Uğur Pakcan, omul de afaceri asociat Dristor Döner Kebap, aduce în atenția publicului o comunitate musulmană cu influență politică. Mai exact Süleymancılar. În centrul anchetei se află liderul acesteia, Alihan Kuriş. Un martor îl descrie pe Pakcan drept reprezentant al rețelei în România. Procurorii investighează presupuse infracțiuni financiare.

Mișcarea își trage numele de la Süleyman Hilmi Tunahan, învățat musulman născut în 1888 pe teritoriul actual al Bulgariei și decedat în 1959. Ea aparține islamului sunnit, urmează școala juridică hanafită și are rădăcini în tradiția sufistă Naqshbandiyya. S-a format în jurul predării Coranului, într-o epocă în care noua republică turcă restrângea instituțiile religioase otomane.

Forța sa s-a construit prin profesori, cursuri religioase, cămine studențești și asociații. Pentru familiile cu resurse limitate, asemenea instituții ofereau acces la educație și cazare. Pentru comunitate, ele însemnau continuitate, disciplină și legături între generații. Tocmai această organizare explică importanța ei. O mișcare capabilă să formeze oameni, să mobilizeze donații și să întrețină instituții proprii dispune de o autoritate socială pe care orice putere trebuie să o ia în calcul. Influența începe în viața cotidiană, încă înainte de a ajunge la urne.

O rețea care poate influența votul

Importanța Süleymancılar depășește granițele Turciei. În Germania, organizația VIKZ, fondată în 1973 cu participarea unor discipoli ai lui Tunahan, declară că reunește aproximativ 300 de asociații locale religioase și educaționale. Rețeaua arată cât de adânc s-a înrădăcinat această tradiție în diaspora.

Politic, relația cu Erdoğan este marcată de rivalități vechi și de apărarea autonomiei comunității. Investigațiile Medyascope au documentat sprijinul pentru adversarii Partidului Justiției și Dezvoltării, AKP, inclusiv pentru formațiunea naționalistă İYİ Parti. Înaintea prezidențialelor din 2023, membri intervievați anticipau susținerea lui Kemal Kılıçdaroğlu, principalul contracandidat al lui Erdoğan. În martie 2024, platforma Süleymanlı Haber, apropiată comunității, și-a anunțat sprijinul pentru Ekrem İmamoğlu la Istanbul și Mansur Yavaş la Ankara.

Aceste opțiuni dezvăluie o fisură în pretenția lui Erdoğan de a reprezenta întregul electorat musulman conservator. Credința și votul pentru AKP pot merge pe drumuri diferite. Comunitatea are însă o ierarhie rigidă, iar media descrie inclusiv presiuni asupra membrilor care se abat de la linia conducerii.

Erdoğan întâlnește o opoziție dură chiar în mediul conservator din care își extrage legitimitatea. Pentru un lider care transformă fidelitatea personală în criteriu politic, această independență reprezintă o provocare serioasă.

Justiția și tentația răzbunării politice

Ancheta care îi vizează pe Kuriş și Pakcan trebuie privită în acest context. Autoritățile turce invocă spălare de bani, fraudă și încălcări fiscale. Kuriş respinge acuzațiile. Dosarul cere probe verificabile, iar trecutul electoral al comunității face legitimă examinarea eventualelor presiuni politice.

Dacă declarațiile despre transferuri de bani prin București și despre folosirea unor studenți drept curieri se confirmă, autoritățile române trebuie să stabilească responsabilitățile individuale. Apartenența religioasă nu poate ține loc de probă, după cum prestigiul comunității nu poate proteja activități ilegale.

Cazul Dristor Kebap deschide astfel o discuție despre felul în care puterea turcă tratează organizațiile religioase independente. Transformarea unei anchete financiare într-o condamnare colectivă ar lovi libertatea de asociere și ar transmite tuturor comunităților mesaj de intimidare.

Süleymancılar contează prin instituțiile construite și capacitatea de a separa convingerea religioasă de obediența politică. Această alegere contrazice monopolul revendicat de Erdoğan asupra conservatorismului turc. Un stat democratic își dovedește autoritatea prin justiție credibilă. Un regim personalizat o măsoară prin numărul vocilor independente pe care reușește să le reducă la tăcere. Diferența va conta în acest dosar.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.