Luca Niculescu, șanse minime să obțină votul Parlamentului. Politologul Andrei Țăranu avertizează asupra unui blocaj politic absolut

Desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru are șanse minime de succes în Parlament din cauza lipsei unei majorități clare. Politologul Andrei Țăranu explică faptul că refuzul UDMR de a schimba tabăra și respingerea unui guvern tehnocrat de către PSD creează un blocaj politic absolut, care ar putea duce în final la alegeri anticipate.

Stefan Lupu - Reporter special
Luca Niculescu, șanse minime să obțină votul Parlamentului. Politologul Andrei Țăranu avertizează asupra unui blocaj politic absolut

Politologul Andrei Țăranu/ Foto: Cotidianul

Desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru are șanse minime de succes în Parlament din cauza lipsei unei majorități clare. Politologul Andrei Țăranu explică faptul că refuzul UDMR de a schimba tabăra și respingerea unui guvern tehnocrat de către PSD creează un blocaj politic absolut, care ar putea duce în final la alegeri anticipate.

Desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier pornește cu șanse extrem de reduse de a obține votul Parlamentului, într-un moment în care scena politică traversează o criză profundă. Majoritatea necesară formării unui nou executiv pare imposibil de construit, având în vedere pozițiile rigide adoptate de principalele partide.

Într-o analiză a contextului politic tensionat, politologul Andrei Țăranu a explicat că succesul oricărui prim-ministru desemnat, fie el și o figură cu un profil diplomatic sau tehnocrat precum Luca Niculescu, depinde strict de aritmetica parlamentară. În centrul acestei ecuații se află poziționarea UDMR, formațiune considerată capabilă să încline balanța puterii.

Rolul decisiv al UDMR în formarea majorității

„Nu sunt foarte multe șanse. Și asta pentru că, așa cum am tot considerat eu, cheia majorității era făcută de UDMR”, a subliniat politologul Andrei Țăranu. El argumentează că formarea unui nou guvern nu se lovește doar de numele persoanei desemnate de președinte, ci de o problemă structurală a alianțelor politice, citeazp news.ro.

În contextul în care Uniunea a sugerat că nu este dispusă să migreze politic pentru a susține un nou executiv, șansele de învestire ale cabinetului Niculescu se apropie de zero. Țăranu a detaliat mecanismul acestui impas: „Dacă astăzi UDMR-ul a spus că el nu este neapărat dispus să plece dintr-o tabără în alta, adică să voteze un alt guvern în care nu fac parte PNL și USR, atunci cel mai probabil șansele unui guvern, oricine ar fi primul ministru, vor fi sau sunt foarte mici”. Astfel, refuzul formațiunii de a gira o construcție diferită blochează orice variantă de compromis la nivel parlamentar.

Respingerea variantei tehnocrate și opoziția PSD

O altă piedică majoră în calea unui cabinet condus de Luca Niculescu o reprezintă structura politică a viitorului executiv. În opinia politologului, varianta unui guvern format exclusiv din tehnocrați nu are nicio perspectivă realistă de a trece de votul legislativului, oricât de profesionist ar fi profilul miniștrilor propuși.

Această lipsă de susținere este dictată direct de interesele și calculele marilor partide. „Ideea de a avea un guvern eminamente tehnocrat nu cred că este posibilă, pentru că PSD-ul nu va vota așa ceva”, a punctat Andrei Țăranu. Refuzul social-democraților de a ceda guvernarea demonstrează că partidele au intrat într-un stadiu de „blocaj absolut”. 

Alegerile anticipate, un risc major pentru clasa politică

În condițiile în care partidele nu mai reușesc să rezolve ecuația parlamentară pe căi democratice obișnuite, singura soluție pentru ieșirea din acest impas instituțional ar putea fi organizarea de alegeri anticipate. Totuși, analistul politic atrage atenția asupra riscurilor uriașe pe care un astfel de scenariu le presupune pentru formațiunile tradiționale.

Un nou scrutin, organizat înainte de termen, nu ar garanta automat o configurare mai simplă a viitorului Parlament. Dimpotrivă, avertizează Țăranu, alegerile anticipate nu ar rezolva aparent problema, ci „ar deschide poarta unui vot de refuz, unui vot de protest, probabil extraordinar de mare la adresa partidelor politice”. Nemulțumirea publică acumulată pe fondul crizei ar putea sancționa dur actuala clasă politică, și ar genera o arhitectură parlamentară în care construirea unei majorități ar deveni o misiune și mai complicată, conchide analistul.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.