Sărăcia invizibilă. România, locul doi în Europa la povara facturilor

Pentru tot mai mulți români, sfârșitul de lună nu mai înseamnă alegerea între economii și un concediu, așa cum se întâmpla până acum câțiva ani.

Acum, mulți români, mai ales cei din clasa de mijloc, sunt nevoiți să aleagă între plata facturilor și alte necesități esențiale. Nu vorbim neapărat despre persoane aflate la limita supraviețuirii. Vorbim despre familii care merg la serviciu, își plătesc ratele și încearcă să ducă o viață normală. Cu toate acestea, după ce achită costurile cu energia, rămân cu tot mai puțini bani pentru sănătate, educație, investiții în locuință sau chiar pentru situații neprevăzute.

Sărăcia care nu se vede

Aceasta este o formă de sărăcie care nu se descoperă la prima vedere. În astfel de cazuri, la prima vedere, totul e conform nevoilor: casele sunt încălzite și toate celelalte facturi sunt plătite. La o privire mai atentă iese la iveală o presiune financiară constantă. Aceasta afectează în special gospodăriile cu venituri mici și medii. Specialiștii o numesc „sărăcie energetică”. Sau, sărăcie invizibilă. România se numără printre țările europene unde fenomenul este cel mai pronunțat.

Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, 37% dintre români alocă peste 10% din bugetul lunar pentru plata energiei. Este al doilea cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Acolo, ponderea ajunge la 40%.

La polul opus se află state precum Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, unde doar între 5% și 10% dintre gospodării depășesc acest prag.

Cheltuieli importante sacrificate pentru căldură sau energie electrică

Diferența nu este dată neapărat de prețul energiei. În multe țări occidentale facturile sunt chiar mai mari decât în România. Ceea ce face diferența sunt veniturile mai ridicate, locuințele eficiente energetic și sistemele de sprijin social care reduc presiunea asupra populației.

Specialiștii atrag atenția că indicatorii utilizați la nivel european surprind doar o parte din problemă. O gospodărie poate avea căldură și electricitate, însă asta nu înseamnă că nu este vulnerabilă. În multe cazuri, plata utilităților înseamnă sacrificarea altor cheltuieli importante. Tocmai de aceea, pragul de 10% din venit cheltuit pentru energie este considerat relevant pentru identificarea unei forme de sărăcie care rămâne, de cele mai multe ori, invizibilă.

Sărăcia nu înseamnă doar lipsa hranei

Sărăcia nu mai arată astăzi doar ca în statisticile clasice. Sărăcia nu înseamnă doar lipsa hranei sau imposibilitatea de a plăti utilitățile. Sărăcia poate căpăta o formă mai discrete, dar mai frecventă. Aceasta afectează tot mai multe familii din România. Este vorba despre acei oameni care își plătesc facturile la timp, dar o fac cu prețul renunțării la alte lucruri esențiale. Printre acestea vacanțe, economii, consultații medicale sau investiții în educația copiilor.

Una din cinci familii de români ajunge sub pragul sărăciei după plata facturilor

Dimensiunea fenomenului devine și mai clară în raportul pe 2025 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice. Conform acestuia, 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după ce își plătesc facturile la energie. Cu alte cuvinte, una din cinci familii rămâne cu venituri insuficiente pentru un trai decent după achitarea costurilor energetice.

Situația este chiar mai gravă dacă sunt luate în calcul și cheltuielile cu buteliile de gaz folosite pentru gătit. În acest scenariu, procentul urcă la 22,4%. Datele sunt relevante în condițiile în care aproape 43% dintre gospodăriile din România utilizează încă butelii, în special în mediul rural, unde accesul la rețelele de gaze naturale rămâne limitat.

De altfel, mediul rural este zona cea mai expusă riscului de sărăcie energetică. Veniturile mai mici, locuințele vechi și slab izolate, dar și accesul redus la tehnologii moderne contribuie la accentuarea vulnerabilității. Pentru multe familii, costurile încălzirii reprezintă o povară constantă, mai ales în sezonul rece.

Presiunea asupra bugetelor familiale riscă să crească

Aproximativ 3,5 milioane de gospodării, adică aproape jumătate din totalul existent la nivel național, continuă să se încălzească cu lemne de foc. Pentru mii de familii vulnerabile, procurarea lemnelor necesare pentru iarnă reprezintă o sursă suplimentară de stres financiar.

Experții avertizează că fenomenul nu se va diminua de la sine. Dimpotrivă, presiunea asupra bugetelor familiale riscă să crească în următorii ani, pe fondul inflației persistente, al prețurilor volatile la energie și al încetinirii economice din Europa. Estimările indică faptul că până la un sfert dintre gospodăriile europene ar putea resimți dificultăți financiare semnificative după plata costurilor energetice.

În acest context, specialiștii susțin că soluțiile nu pot consta exclusiv în ajutoare temporare pentru plata facturilor. Sunt necesare investiții în eficiența energetică a locuințelor, extinderea infrastructurii energetice, programe de renovare pentru casele vulnerabile și dezvoltarea unor mecanisme de sprijin adaptate nevoilor reale ale comunităților.

Dincolo de cifre și procente, realitatea este că tot mai multe familii din România trăiesc la limita unei vulnerabilități economice care nu se vede imediat. Facturile sunt plătite, lumina rămâne aprinsă, iar locuințele sunt încălzite. Însă buzunarele rămân goale.