Perspectiva adoptării monedei unice europene de către statul român rămâne un obiectiv extrem de îndepărtat pe fondul problemelor structurale majore. Evaluarea sa pune accent pe necesitatea unei reconstrucții interne masive înainte de a face un pas decisiv către nucleul dur al Uniunii Europene.
În viziunea sa, decalajele profunde și lipsa unei strategii coerente amână pe termen lung acest angajament asumat prin tratatele de aderare.
Nevoia unei perioade lungi de refacere internă
Vasile Pușcaș a subliniat nivelul ridicat de destructurare economico-financiară și socio-politică la care a ajuns țara în prezent. Din acest motiv, fostul oficial european estimează că România va avea nevoie de aproximativ zece ani doar pentru a repara deficiențele sistemice majore.
Acest deceniu de refacere este considerat esențial pentru ca statul român să ajungă într-o stare de sănătate economică necesară intrării în mecanismul ratelor de schimb, cunoscut drept anticamera Zonei Euro.
Fără această perioadă de consolidare, economia națională nu ar putea suporta presiunile specifice trecerii la moneda unică, a declarat acesta pentru news.ro.
Lipsa de pregătire actuală este pusă în contrast direct cu angajamentele oficiale luate de statul român în momentul aderării la blocul comunitar. În ciuda obligațiilor clare stipulate în tratate, procesul de convergență a stagnat sau a înregistrat regrese semnificative pe multiple planuri de dezvoltare.
Vasile Puşcaş a declarat: „Nu gândirea strategică a lipsit în România, ci voinţa ca aceasta să fie folosită în beneficiul întregii societăţi româneşti”.
Fostul negociator atrage atenția că simpla dorință declarativă nu poate ține locul unor indicatori macroeconomici solizi și al unei stabilități sociale reale. Prin urmare, repararea arhitecturii instituționale și economice interne trebuie să preceadă categoric orice nouă discuție despre calendarul aderării la uniunea monetară.
Lipsa de voință a elitei politice și soluția proiectului de țară
Raportarea liderilor politici de la București la acest obiectiv fundamental reflectă o problemă mult mai profundă de viziune strategică națională. Vasile Pușcaș consideră că atitudinea factorilor de decizie demonstrează o lipsă evidentă a apetitului pentru realizarea unei integrări europene depline.
Cu toate aceste obstacole structurale, aderarea la Zona Euro ar putea reprezenta în continuare un motor esențial pentru dezvoltarea statului. Fostul diplomat admite că acest deziderat major poate fi transformat cu succes într-un veritabil proiect de țară capabil să unească forțele politice și societatea civilă.
Condiția principală pentru reușita unui astfel de demers este ca obiectivul să fie formulat cu mare claritate și asumat cu responsabilitate pe termen lung.