Alina Gorghiu se opune proiectului de lege mai blând cu deținerea de droguri pentru consum propriu

Deputata PNL Alina Gorghiu se opune formei depuse a proiectului care modifică legislația privind drogurile. Inițiativa ar transforma în contravenții mai multe fapte pentru consum propriu, inclusiv cumpărarea, deținerea sau producerea drogurilor de mare risc. Gorghiu cere o evaluare a efectelor, servicii de tratament și criterii clare care să delimiteze consumul propriu de trafic.

Proiectul legislativ B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie. Inițiatorii sunt senatorii Cătălin-Daniel Fenechiu, de la PNL, Cristian Ghinea, de la USR, și Victoria Stoiciu, neafiliată. Propunerea vizează modificarea Legii 143/2000 privind drogurile și a Codului vamal.

Gorghiu: Persoanele dependente au nevoie de tratament și sprijin

Alina Gorghiu susține că persoanele care se confruntă cu dependența trebuie să aibă acces la tratament și recuperare. Deputata critică însă amploarea modificărilor propuse.

„Persoanele care se confruntă cu dependența au nevoie de tratament, sprijin și șansa de a se recupera. Susțin aceste intervenții. Nu susțin însă o dezincriminare atât de amplă fără o evaluare riguroasă a impactului și fără servicii pregătite să răspundă nevoilor oamenilor. Protecția copiilor și capacitatea statului de a combate traficul trebuie să fie criterii esențiale în această dezbatere”, declară Alina Gorghiu.

Potrivit comunicatului transmis de deputata PNL, proiectul prevede amenzi între 1.500 și 3.000 de lei pentru cumpărarea, deținerea, producerea sau fabricarea drogurilor de mare risc pentru consum propriu. Introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor de mare risc pentru consum propriu ar deveni, de asemenea, contravenție. Amenda propusă în acest caz este cuprinsă între 2.000 și 3.500 de lei.

Gorghiu reclamă lipsa unor criterii clare între consum și trafic

O altă problemă indicată de Alina Gorghiu este delimitarea dintre consumul propriu și trafic. Potrivit acesteia, proiectul nu stabilește praguri cantitative sau alte criterii obiective care să facă diferența între cele două situații.  Deputata cere și o analiză a efectelor pe care schimbarea legislației le-ar putea avea asupra adolescenților. În opinia sa, trebuie urmărite vârsta de debut, numărul consumatorilor și frecvența consumului în rândul tinerilor.

Comunicatul mai arată că prevederile privind evaluarea și asistența consumatorilor trebuie dublate de servicii accesibile, personal și finanțare. O amendă, susține Gorghiu, nu poate înlocui intervenția medicală și sprijinul social.

Peste trei tone de droguri, capturate în 2025

Alina Gorghiu invocă și datele din bilanțul DIICOT pentru anul 2025. Potrivit cifrelor prezentate în comunicat, autoritățile au capturat 3.102,47 kilograme de droguri. Dintre acestea, 1.090,05 kilograme au fost droguri de mare risc, iar 2.012,42 kilograme droguri de risc.

Au mai fost confiscate 53.820 de comprimate și 3.682 de doze de LSD. Comunicatul precizează că aceste date reprezintă doar capturile autorităților, nu dimensiunea totală a pieței.

Tot potrivit bilanțului DIICOT citat de deputată, România s-a dezvoltat ca piață de consum conectată la rețelele europene de distribuție. Documentul semnalează și creșterea circulației drogurilor de mare risc și a noilor substanțe psihoactive, precum și accesul elevilor de liceu la droguri.

„O politică responsabilă înseamnă prevenție în școli, sprijin pentru părinți, acces la tratament și recuperare, dar și instrumente eficiente împotriva rețelelor de trafic. Trebuie să măsurăm câți copii sunt protejați de debutul consumului și câți oameni reușesc să iasă din dependență. Acestea sunt rezultatele pe care le aștept de la o reformă”, precizează Alina Gorghiu.