Cu 180.000 de vizitatori, Salonul a înregistrat totuşi o scădere a frecventării de 10%, ca urmare a contextului internaţional şi economic dificil.
Această scădere a numărului de vizitatori a fost explicată de Bertrand Morisset, comisarul general al Salonului, şi prin desfăşurarea primului tur al alegerilor departamentale de duminică, prin greva redacţiilor Radio France, care a provocat suprimarea a 30 de ore consacrate evenimentului, dar şi prin atentatele din 7 ianuarie, care au avut impact şi asupra frecventării Salonului.
Vizitatorii au putut descoperi literatura Braziliei, ţara invitată de onoare, dar şi două oraşe poloneze, Cracovia şi Wroclaw. Au fost prezente 1.200 de edituri şi peste 35.000 de autori în pofida absenţei unor mari editori cum ar fi Grupul Hachette.
România la Salon du Livre 2015 – o prezenţă intensă
Ediţia 2015
Programul evenimentelor organizate de România la Salon du Livre a continuat în ziua de sâmbătă, 21 martie, cu o serie de evenimente de mare diversitate, care s-au bucurat de o mare afluenţă de public. Primul dintre acestea a fost prezentarea cărţii Vies paralleles de Florina Ilis (Editions des Syrtes, 2014, trad. Marily le Nir), la care au vorbit, alături de autoare, Cristina Hermeziu, Bianca Burţa-Cernat şi Sabine Norroy.
Două mese rotunde au celebrat Ziua Mondială a Poeziei – „A quoi bon les poètes au temps de détresse“ (La ce bun poeţii în vremuri de restrişte?), la care au luat parte Bogdan Ghiu, Linda Maria Baros, Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Magda Cârneci (moderatoare) şi Gellu Naum, la pérennité de la poésie, cu Bogdan Ghiu, Dinu Flămând, Simona Popescu şi Sebastian Reichmann (moderator).
Despre poezie, rescrisă în proză pentru a deveni traductibilă, a fost vorba şi la prezentarea cărţii Le Levant (Editions POL, 2014), versiunea franceză a volumului lui Mircea Cărtărescu. Despre aventura traducerii şi publicării Levantului în franceză au vorbit, alături de autor, într-o discuţie moderată de Aïda Vâlceanu, traducătorul Nicolas Cavaillès şi editorul Paul Otchakovsky-Laurens. La întrebarea moderatoarei, Mircea Cărtărescu a detaliat circumstanţele genezei personajului francez din Levantul, Languedoc Brillant, ivit inopinat, spre surpriza autorului însuşi, de sub o masă.
Brazilia, invitatul de onoare
Două personalităţi feminine şi importanţa lor istorică şi culturală au fost în centrul mesei rotunde cu tema Grandes dames de la culture roumaine et leur parcours français, pe marginea cărţilor Marie, Reine de Roumanie (Editions Lacurne, 2014) şi Anna de Noaille au bord du Léman de Marie-Victoire Nantet (Editions Bleulefit, 2014). Evenimentul s-a bucurat de participarea ASR Maria de România, alături de Mihai Brancovan, Gabriel Badea-Păun şi de istoricul Matei Cazacu, moderatorul discuţiei. „În spatele unui jurnal ţinut de o Regină se află un ansamblu de întrebări profunde cu privire la rolul femeilor în societate şi stilul lor de leadership, întrebări astăzi tot mai pertinente. Citind această carte, găsim exemplul unei femei care s-a luptat până la capăt pentru salvarea ţării sale şi apoi pentru modernizarea ei“, a spus Principesa Maria de România, vorbind despre traducerea franceză a memoriilor Reginei Maria.
Standul României a mai găzduit, sâmbătă, o discuţie despre traducere şi marketing, moderată de Laure Hinkel, la care au luat parte traducătorii Nicolas Cavaillès, Fanny Chartres şi Florica Courriol, masa rotundă Genres en ecriture, moderată de Bogdan Ghiu, cu Genevieve Fraisse, Safaa Fathy şi Diogo Sardinha, eveniment realizat în colaborare cu Collège International de Philosophie (Paris).
O frecventare redusă faţă de alte ediţii
Ziua s-a încheiat, la stand, cu un maraton de poezie organizat de Editura Vinea şi moderat de Nicolae Tzone, care a inclus o prezentare a manuscrisului facsimil Le vampir passif / Vampirul pasiv de Gherasim Luca şi lecturi din volumele de poezie românească tradusă în franceză de la Editura Vinea.
În seara de 21 martie au avut loc două evenimente conexe Salonului Cărţii. Primul a fost vernisajul expoziţiei de design Tică, Ceauşescu a căzut, concepută de Andreea Dobrin (câştigătoarea premiului pentru tânăr designer în cadrul concursului național de design de carte „Cele mai frumoase cărți din România” 2014), expoziţie prezentată de Adina Paşca. În continuare a avut loc concertul de jazz La margine de Bucureşti, susţinut, în Sala Bizantină a Palatului de Béhague, de către Mircea Tiberian, alături de solista Nadia Trohin, contrabasistul Peter Giron şi bateristul John Betsch.
Programul de duminică a început cu o discuţie pe marginea cărţii Les Roumains de Mirel Bran, prezentată de Radu Ciobotea şi Tudor Ţepeneag. Discuţia a acoperit o tematică amplă, de la dosarul Revoluţiei din 1989 până la raporturile între majoritate şi comunităţile rome. Istoria recentă a României se înfăţişează, în volumul lui Mirel Bran, în culori vii, iar stilul jurnalistic accesibil nu exclude întrebările profunde.
Protestul autorilor şi editorilor
Două autoare şi un autor din România au fost personajele principale ale următorului eveniment de la stand, la care au fost prezentate trei dintre cele 20 de cărţi româneşti apărute în 2014 în traducere franceză: La malediction du bandit moustachu (Editions Gaia) de Irina Teodorescu, Boucles d’oreille, ventres et solitudes (Cheyne éditeur) de Doina Ioanid şi L’Anonyme flamand (Editions le Soupirail) de Constantin Mateescu. Editoarele Evelyne Lagrange şi Emmanuelle Moysan şi traducătorii Jan H. Mysjkin şi Mariana Cojan Nicolescu şi-au explicat opţiunile, iar Magda Cârneci, moderatoarea evenimentului, a relevat o motivaţie pentru tema generică a participării româneşti de la această ediţie a Salonului: în catalogul de prezentare editat de ICR, numărul autoarelor l-a depăşit pe cel al autorilor. La finalul întâlnirii, Simona Sora a citit un poem tradus în franceză al scriitorului Andrei Bodiu (1965 – 2014).
După o carte despre români în general şi prezentarea unor cărţi româneşti apărute în franceză în 2014, avenit rândul unei întâlniri cu autori români premiaţi în Franţa anul trecut – George Banu, distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze pentru Francofonie, şi Andrei Vieru, laureat al Premiului Casanova pentru volumul Eloge de la Vanité (Editions Grasset). La întâlnirea moderată de Basarab Nicolescu au mai vorbit, alături de autori, Petre Răileanu şi Virgil Tănase. Reputatul teatrolog George Banu şi-a asumat cu francheţe bucuria pe care o resimte atunci când este premiat, dar recunoaşte, totuşi, riscurile unora dintre aceste aprecieri. Andrei Vieru a evocat valoarea premiului pentru un autor care vine „din afară“, în cazul său din domeniul muzical către eseu.
Scriitori români şi din Republica Moldova
Prezentarea volumelor Le cabaret des mots (Editions Non-lieu, 2014) şi Negustorul de începuturi de roman de Matei Vişniec, în prezenţa autorului, incluzând lecturi in interpretarea actorului Daniel Schoffer, a încheiat în seara zilei de duminică, 22 martie, seria de evenimente româneşti de la ediţia 2015 a Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris. Luni, 23 martie, ultima zi a Salonului, este rezervată întâlnirilor profesionale între editori, distribuitori, agenţi literari şi traducători.
Cele mai solicitate cărţi la librăria Humanitas din cadrul standului Romîniei au fost, până la închiderea Salonului pentru public, Le Levant de Mircea Cărtărescu şi Le Cabaret des Mots de Matei Vişniec, dintre titlurile în franceză, iar în română De ce iubim femeile şi Levantul de Mircea Cărtărescu, cât şi Poezii de Mihai Eminescu.
Reprezentanţii Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR au avut, pe durata târgului, întâlniri cu reprezentanţi ai unor editori de marcă precum Albin Michel, Gallimard, Gaïa, Zulma, Le Soupirail, L’Age d’Homme, Non-lieu.
Arhitectura şi designul standului României îi aparțin lui Răzvan Luscov.
Romancieri, eseişti, ilustratori, dramaturgi, scenarişti, traducători… Între 200 şi 300 de autori au defilat sâmbătă, 21 martie, la Paris, pe aleile Salonului Cărţii, cu scopul de a atrage atenţia asupra ameninţărilor care pândesc literatura. Niciodată, în 34 de ani de existenţă, această întâlnire a lumii editorilor nu a fost teatrul unei asemenea manifestări. Organizată de Consiliul Permanent al Scriitorilor, care grupează 17 sindicate şi asociaţii de autori, manifestanţii au trimis o scrisoare deschisă cu titlul: ”Celor care uită că e nevoie de autori ca să scrie cărţi”.
Autorii de cărţi sunt, într-adevăr, ameninţaţi şi, odată cu ei, şi creaţia artistică.
Totodată, s-a specificat că un autor primeşte 1 euro pentru o carte vândută.
Bertrand Morisset afirma într-un interviu faptul că Salonul Cărţii de la Paris a fost frecventat de un număr mai mic faţă de anul trecut, deşi acesta a rămas un mare eveniment popular.
Brazilia se citeşte dur
Brazilia a fost singura ţară invitată de onoare la Salonul de anul acesta, iar întâlnirea cu autorii brazilieni puţin cunoscuţi în Franţa a fost foarte apreciată. Academicianul Jean d’Ormesson amintea că ”oamenilor le place să se lase surprinşi”. Fnac a prezentat aproape 12.000 de volume în franceză şi portugheză.
Directorul executiv al Camerei Braziliene a Cărţii, Mansur Bassit, s-a arătat mulţumit de acest impact pozitiv.
Să mai amintim faptul că dezbaterile, deşi uneori tehnice, adresate mai ales profesioniştilor, au atras totuşi un numeros public. Au fost prezenţi, de asemenea, numeroşi adolescenţi, în special la întâlnirile între Jean d’Ormesson şi scriitorul brazilian Antonio Torres.
Cuvintele se îmbulzesc şi se încrucişează pe o imensă pânză albă. Dumnezeu, fotbal, sărăcie. Apoi poarta se deschide către tânăra şi uimitoarea literatură braziliană.
”Am dorit să fac o operă despre literatură, dar şi un cabaret deschis asupra Braziliei de astăzi, care balansează permanent între duritate şi blândeţe, între fizic şi emoţie”, explică regizorul Felipe Hirsch.
Brazilia, cu toate formele sale contradictorii, s-a prezentat cu o producţie culturală multiformă, urbană, mai puţin regională, fascinată sau traumatizată de violenţele şi inegalităţile sociale la fel ca într-o favelas.
Organizat începând din 1981, Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din peste 50 de ţări –, cât şi publicului larg. Ţara invitată de onoare a ediţiei din acest an a fost Brazilia. Ţara a abandonat definitiv realismul magic cu care eram obişnuiţi pentru a confrunta crud şi concret o realitate din ce în ce mai complicată.
Romancierul Guiomar de Grammont, comisarul brazilian al Salonului, declara: ”Oraşul, contrastele sale, melancolia; este una din calităţile literaturii noastre de a releva aceste angoase care fac parte din lumea contemporană. Ele nu sunt noi. Le-am întâlnit şi la un mare număr de fondatori ai literaturii braziliene. La Joaquim Maria Machado de Assis, părintele Academiei braziliene a Literelor sau, mai târziu, la Clarice Lispector, care articula într-un mod perfect angoasele cu inconştientul. Astăzi, aceste breşe sunt larg deschise. Literatura contemporană se exprimă sub toate genurile”.
Literatura feminină în dezbatere la Paris
Daniel Galera, scriitor prolix, instalat la Porto Alegre, unul dintre cei mai dotaţi ai generaţiei sale, mărturiseşte: ”Eu vreau realitatea, deloc magia, deloc abracadabra. Gabriel Garcia Marquez? Îl detest! Literatura braziliană a fost încă de la început o litertură urbană. Caracterul tropical a fost un produs al oraşului, o nostalgie artificială a exotismului”.
Brazilia se citeşte dur. Cu violenţă. ”Ţara a avut tendinţa dintotdeauna de a-şi şterge trecutul şi a privi spre viitor, explica dramaturgul Bosco Brasil. Masacre coloniale, sclavagism, dictatură, violenţe sociale şi economice. Scriitorii de azi privesc prezentul cu un realism nou”.
Literatura braziliană se hrăneşte cu voluptate din cotidian, din tribulaţiile locuitorilor bogaţi sau săraci, corupţi sau iluminaţi.
