Criminologul Vlad Zaha spune că proiectul vine în ajutorul consumatorilor cărora le este teamă să ceară ajutor din cauza repecusiunilor.
„În primul rând, proiectul ajută pentru că deschide două uși. Pe de o parte, pentru cei care consumă substanțe, deschide ușa ca ei să ceară, să primească, să beneficieze de prevenire, de suport, de reducere a riscurilor, de tratament, dacă au nevoie. Și asta înseamnă să se deschidă asupra consumului deja existent cu cei din jur, cu familia, cu un specialist de sănătate mentală, cu un medic. Sau, respectiv, în cazurile de urgență, să nu le fie frică să sune la ambulanță sau chiar să fie duși la spital, alături de pliculețele de substanțe pe care le-au consumat, ca să poată să se analizeze, să le salveze viețile”, argumentează el.
Ținta cu adevărat importantă, marii traficanți
O altă perspectivă este aceea că atenția și resursele autorităților pot fi îndreptate către obiectivul major, acela de a-i prinde pe traficanți, cei care reprezintă adevăratul pericol.
„În al doilea rând, a doua ușă deschisă este că, nemaistând polițiștii, procurorii și închisorile la colț să prindă acești sute de mii de consumatori din România, pot să stea la colțurile vămilor și porturilor să prindă mari traficanți de substanțe, care acum se bucură într-un mod extraordinar de faptul că toate aceste resurse, forțe de ordine destul de spectaculoase pe care le are România sunt selectate împotriva celor dintâi, adică împotriva consumatorilor”, a explicat specialistul.
Țara cu cele mai multe dosare pentru consum propriu. Unde greșesc autoritățile
România este țara din UE cu cele mai multe dosare penale pentru consumatori, pentru deținere pentru consum propriu, aproximativ 30.000. Dosare care stau nerezolvate pe masa procurorilor DIICOT, ceea ce îngreunează demersurile de a-i prinde pe marii traficanți.
„(…) incredibil că vorbim despre eficientizarea și eficacitatea actului de justiție, că vorbim despre faptul că se dezechilibrează situația actuală. Și mi se pare, din nou, fenomenal că sunt atâtea zeci de structuri de procurori de elită din atâtea țări europene, că vorbim de Cehia, de Croația, de Slovenia, de Portugalia, de Spania, de Germania, de Belgia, de Olanda, niciuna dintre aceste structuri nu se ocupă de deținere pentru consum propriu, pentru că, dacă s-ar ocupa, atunci ar strica și ar distruge practic ritmul detectării și pedepsirii marilor traficanți de substanțe, elita infracționalității organizate.
Procurorii se fac că nu văd „elita infracționalității organizate” și îi transformă pe deținătorii de substanțe în „cei mai vânați infractori din toată Europa”, mai spune Vlad Zaha.
Numărul dosarelor pentru consum propriu a crescut accelerat. Numărul traficanților prinși stagnează
Specialistul transmite că datele sunt îngrijorătoare, iar România e un exemplu negativ la nivelul Uniunii Europene. Dacă ne uităm la ultimii 10 ani, numărul persoanelor condamnate pentru fapta de deținere pentru consum propriu a crescut considerabil, de la 70 de persoane în 2016 la 520 în 2025. În timp ce numărul celor condamnați pentru trafic este stabil, nu s-a mărit nici măcar de 2 ori – aproximativ 800 la acest moment, cam la fel cât erau și acum 10 ani, în jur de 700.
„Deci pedala de accelerație este către sancționarea penală a cât mai multor oameni, asta este doar finalitatea. Că mai vorbim, din nou, de cei care sunt duși zilnic la secția de poliție fără mandat, sunt 18 oameni pe zi, 6.000 pe an, triplu față de acum 10 ani, când sunt trimiși în jur de casă oameni, dublu față de acum 10 ani; că sunt de 3 ori mai multe dosare penale, 30.000 pe masa procurorilor DIICOT, mai mult decât dublu față de acum 10 ani”, a motivat el.
Raportul dintre investiție în prevenire, de evaluare, tratament versus represiune este de aproximativ 50 la 1, pe unele calcule, adaugă acesta.
„Adică, pentru fiecare leu pe care România îl dă în tot ce înseamnă asistență, evaluare, prevenire, campanie și programe aferente, există alți 50 de lei, de 50 de ori mai mult, pentru represiune”.
Ceea ce se traduce în creșterea consumului – cu aproximativ 80% la fiecare șapte ani, arată datele.
„Și așa am ajuns, practic, din 2012 până acum, adică să spunem că în ultimii 15 ani, pe datele oficiale ale statului român, consumul a crescut cu peste 200%.
Și este extrem de interesant și ar trebui să fie foarte vizibil pentru toată lumea că, cu cât se apasă mai tare această pedală de accelerație a represiunii împotriva oamenilor care n-au nevoie de represiune, cu atât toate variabilele de sănătate publică se înrăutățesc: consumul mai mare, da; mai multe admiteri la camerele de urgență, da; mai multe decese prin supradoză, cu aproximativ jumătate, cresc decesele prin supradoză o dată la câțiva ani”, adaugă el.
„Faptul că consumul crește acum în România cu aproape 80% o dată la câți ani este dovada supremă în România asupra faptului că pedepsele penale, chiar dacă sunt foarte aspre în România, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, pedepsele penale nu previn, nu scad consumul, nici măcar nu îl păstrează în aceleași limite și doar îi fac pe consumatori să se ascundă, să continue consumul sub covor sau sub … să nu aibă aproape deloc modalități de a cere ajutor sau de a se deschide fără stigmă, fără frică, fără repercusiuni penale sau juridice în general”, mai motivează Vlad Zaha.
Veniturile traficanților – 250 milioane de euro/ an
„Nimeni nu are de beneficiat în afară de traficanții organizați, ale căror venituri anuale sunt estimate, oficial în România, la 250 de milioane de euro pe an”, adaugă specialistul.
Exemplul altor state. Cum au scăzut consumul
„Portugalia este pionierul, în mare parte, al Uniunii Europene. Ei au dezincriminat posesia pentru micile cantități de substanțe ilegale. Și ulterior s-a ajuns inclusiv la state precum Republica Moldova, care au, la fel, dezincriminat cantități mici de substanțe pentru consum propriu.
Și în toate țările astea funcționează în felul următor: în primul rând, substanțele se confiscă. Poate să existe sau nu o amendă contravențională pentru fapta lor de deținere. Iar oamenii care au nevoie de ajutor sunt primiți spre evaluare. Dacă sunt minori, evaluarea este întotdeauna obligatorie, la fel cum propune și acest proiect de lege. Dacă sunt majori, evaluarea și accesul la servicii de consiliere sau de tratament este, bineînțeles, opțională, cu excepția momentului în care oamenii sunt, bineînțeles, într-o stare critică sau deplorabilă sau au evident nevoie de ajutor.
Și atunci suportul le este oferit direct, în funcție de ce au nevoie”, a explicat criminologul.
În lipsa modificărilor legislative de dezincriminare, sute și mii de oameni vor muri pe toate străzile, avertizează specialistul.
„Toate dezastrele pe care le-am văzut în ultimii ani în România s-au produs sub acest model de represiune, cu treaba de accelerație la maximum a tuturor forțelor de ordine. Și totul devine mai rău. În momentul în care vom canaliza resursele doar împotriva marilor traficanți de substanțe, atunci resursele pot fi transferate către zona de prevenire, asistență, suport, tratament”, conchide acesta.