Ultimul „inventar” la buget înaintea plecării lui Bolojan. Cum ne lasă cu bugetul, datoriile și cheltuielile

Ministerul Finanțelor a prezentat vineri, 16 octombrie, în ședința de Guvern, situația execuției bugetare și a fondurilor europene după primele nouă luni ale anului 2026. Datele arată venituri mai mari, cheltuieli în creștere și investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, dar și dependența bugetului de încasarea finanțărilor rămase prin PNRR.

Venituri mai mari, cheltuieli de peste 600 de miliarde de lei

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,35% din PIB în primele nouă luni din 2025.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8%, până la 522,07 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 24,4% la 25,4%. Cheltuielile au totalizat 600,59 miliarde de lei, în creștere nominală cu 5,5%, însă ponderea lor în PIB a scăzut de la 29,7% la 29,2%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 47,27 miliarde de lei (+7,8%), contribuțiile de asigurări la 165,40 miliarde (+6,8%), iar impozitul pe profit la 30,13 miliarde (+8,7%). Veniturile nete din TVA au crescut cu 24,8%, la 18,27 miliarde de lei, evoluție influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025. Încasările din accize au urcat cu 2,4%, la 36,55 miliarde de lei, iar impozitele și taxele pe proprietate cu 29,9%, la 11,80 miliarde.

În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, la 37,87 miliarde de lei, inclusiv pe fondul unor încasări de 1,6 miliarde de lei din ajutoare de stat recuperate în 2025, care nu s-au repetat în aceeași măsură.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% peste nivelul din anul precedent. Din acestea, 22,69 miliarde de lei au reprezentat granturi PNRR, de 2,2 ori mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, la 122,14 miliarde, reprezentând 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară din 2025. Ministerul Finanțelor pune evoluția pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, în principal din cauza plăților mai mari din sănătate. Dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul din anul precedent, reprezentând 2,5% din PIB.

Asistența socială a însumat 187,93 miliarde de lei, aproape la același nivel ca în 2025. Pentru compensarea facturilor la energie au fost plătite 1,27 miliarde de lei, iar subvențiile au totalizat 9,53 miliarde, inclusiv pentru transport, agricultură și compensarea energiei pentru consumatorii noncasnici. Alte cheltuieli au scăzut cu 2,43 miliarde de lei, la 10,36 miliarde.

Investiții de 107,77 miliarde de lei, dar 6,43 miliarde de euro din PNRR sunt încă așteptate

Investițiile publice au crescut de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 107,77 miliarde în aceeași perioadă din 2026, un avans de 25,17 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din aceste plăți au fost destinate proiectelor finanțate din fonduri europene, granturi PNRR și împrumuturi prin acest program.

Până la 14 octombrie, ministerele și celelalte instituții publice centrale plătiseră 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR, adică 64,6% din creditele bugetare aprobate, în valoare de 118,61 miliarde de lei.

Plățile prin PNRR au ajuns la 44,63 miliarde de lei, reprezentând un grad de realizare de 74,2%. Din acestea, 28,71 miliarde de lei au fost plăți din granturi, iar 15,91 miliarde din împrumuturi. Fondurile europene nerambursabile din afara PNRR au însumat 31,94 miliarde de lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Aceste date includ și fondurile pentru agricultură, ale căror plăți directe se concentrează în ultimele luni ale anului.

România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR: 8,95 miliarde sub formă de granturi și 4,32 miliarde din împrumuturi. Totalul include 301,2 milioane de euro primiți la 9 octombrie pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.

Alte 6,43 miliarde de euro sunt încă de încasat. Din această sumă, 2,08 miliarde de euro sunt aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, iar 4,35 miliarde de euro provin din cererea finală, depusă la 30 septembrie. Decizia Comisiei pentru cererea nr. 6 este așteptată până la 20 noiembrie 2026, potrivit Ministerului Finanțelor.

Sumele sunt importante pentru echilibrul bugetar. Până la 30 septembrie, bugetul de stat încasase 22,27 miliarde de lei din granturile PNRR, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din aceste granturi ajunseseră la 27,19 miliarde de lei. Granturile sunt rambursate după validarea cererilor de către Comisia Europeană. Cheltuielile aferente sumelor care nu vor fi validate vor rămâne în sarcina bugetului național.

Împrumuturile PNRR nu sunt înregistrate ca venituri bugetare, ci reprezintă o sursă de finanțare a deficitului, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață. Plățile din această componentă au fost de 15,74 miliarde de lei la 30 septembrie și se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranșelor.

Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Încasarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este, astfel, esențială pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și respectarea țintei de deficit.

Ministerul Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și instituțiilor responsabile să actualizeze datele privind sumele de încasat, cheltuielile efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie continuate. Aceste informații vor sta la baza rectificării bugetare și a bugetului pentru 2027. Plățile pentru proiectele PNRR vor fi corelate cu tranșele rămase și cu sumele care pot fi efectiv achitate până la 31 decembrie. Proiectele care nu pot fi plătite integral în acest an vor fi reprogramate, în limita spațiului fiscal disponibil.

Bugetul pentru 2027 va ține cont de obligațiile deja asumate

La pregătirea bugetului pentru 2027, Ministerul Finanțelor va lua în calcul cheltuielile permanente cu personalul, asistența socială și dobânzile, efectele actelor normative, obligațiile rămase din contractele PNRR și angajamentele legale pentru investițiile în derulare. Vor fi incluse și plățile aferente instrumentului european SAFE pentru apărare, care au însumat 6,34 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026. Spațiul pentru cheltuieli noi va depinde de evaluarea acestor obligații și de continuarea consolidării fiscale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că investițiile trebuie evaluate în funcție de rezultatele concrete, nu doar de sumele anunțate, contractele semnate sau jaloanele bifate.

„România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie”, a declarat ministrul.

Nazare a susținut că reducerea deficitului cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut a fost însoțită de creșterea investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei. El a anunțat evaluarea fiecărui proiect pentru a stabili ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligații financiare au rămas și din ce surse pot fi acoperite.

Totodată, ministrul a precizat că ținta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB și că procesul de consolidare fiscală trebuie să continue în 2027. În opinia sa, bugetul de anul viitor trebuie construit în jurul investițiilor prioritare și al obligațiilor pe care statul le poate finanța.

„România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie. În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut și, în același timp, am crescut investițiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă.

Dar trebuie să avem curajul să spunem și ce urmează. Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine. Nu putem confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea și nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului.

De aceea, vom evalua riguros, investiție cu investiție, ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligații financiare au rămas și din ce surse pot fi acoperite. Banii europeni trebuie folosiți cu prioritate acolo unde putem obține rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanțare.

Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor. Aceasta este și miza reformei pe care o propun pentru programarea și finanțarea investițiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanțare și să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie și pentru cetățeni.

România nu are nevoie de mai multe proiecte începute și lăsate neterminate. Are nevoie de investiții finalizate, de reforme care funcționează și de un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanța.

Consolidarea fiscală nu înseamnă să renunțăm la dezvoltare. Înseamnă să renunțăm la risipă, la improvizație și la practica de a transfera costul deciziilor de astăzi către viitor. Nu este suficient să cheltuim bani europeni. Trebuie să construim o Românie care să rămână mai puternică și după ce acești bani se termină.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.