Planul Ursulei von der Leyen pentru Europa: energie mai ieftină, sprijin pentru Ucraina și frontiere mai sigure

Potrivit poziției acesteia prezentată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, costurile combustibililor fosili importați au crescut cu 106 miliarde de euro, fără ca Uniunea Europeană să primească în schimb o cantitate suplimentară de energie.

Totodată, deficitul comercial al UE cu China continuă să se adâncească, iar Comisia pregătește noi instrumente pentru reducerea dependențelor economice.

Energia s-a scumpit, iar UE pregătește măsuri pentru reducerea costurilor

Ursula von der Leyen a declarat că, de la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor au crescut cu aproximativ 140%, în timp ce prețul motorinei s-a dublat.

În opinia sa, statele membre trebuie să combine mai multe măsuri, deoarece nu există o soluție unică pentru toate țările, care au structuri energetice diferite.

Pentru perioada imediat următoare, președinta Comisiei a prezentat șase direcții de acțiune. Acestea includ eliberarea a 100 de milioane de barili de petrol și motorină în următoarele patru luni, operațiune coordonată de Agenția Internațională pentru Energie, și extinderea ca durată și domeniu de aplicare a cadrului temporar privind ajutoarele de stat, introdus în februarie.

Comisia propune, de asemenea, amânarea cu un an a aplicării Regulamentului privind metanul și lansarea unui dialog strategic privind rafinăriile europene, cu scopul de a crește capacitatea de rafinare în UE și de a reduce prețurile.

O altă măsură vizează mecanismul european care centralizează cererea de energie. Acesta ar urma să fie dezvoltat astfel încât un operator de piață să poată cumpăra resursele energetice necesare de pe piețele internaționale, folosind puterea de negociere rezultată din agregarea cererii europene. Pe termen mediu, von der Leyen a susținut accelerarea tranziției către surse de energie produse în Europa, inclusiv energia nucleară și cea regenerabilă. Ea a subliniat că rețelele electrice trebuie modernizate pentru ca energia să ajungă acolo unde este nevoie de ea.

Potrivit datelor prezentate de șefa Comisiei, anul trecut au fost instalate capacități de producție din surse regenerabile de 80 de gigawați, însă o capacitate de șase ori mai mare așteaptă încă să fie conectată la rețea. Von der Leyen a cerut finalizarea pachetului legislativ privind rețelele electrice și a amintit că propunerea de modernizare a sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS 1, a fost prezentată în iulie. Liderii europeni au cerut miniștrilor să urgenteze încheierea acestui dosar.

În privința relațiilor comerciale cu China, președinta Comisiei a declarat că deficitul comercial al UE a ajuns în 2025 la un miliard de euro pe zi și că, în 2026, ar urma să fie și mai mare. Ea a descris dezechilibrul drept structural și nesustenabil.

Von der Leyen a menționat rezultate obținute în urma consultărilor de la Beijing: primul acord al Chinei pentru moderarea exporturilor de vehicule hibride, un acces mai bun pe piața chineză pentru anumite produse industriale și agroalimentare europene și o mai mare predictibilitate în privința restricțiilor la export, în special pentru pământuri rare și magneți.

Totuși, a avertizat că progresele într-un singur sector nu pot rezolva dezechilibrul comercial general.

Comisia intenționează să folosească mai intens instrumentele comerciale existente, inclusiv măsuri de protecție suplimentare, și să pregătească noi mecanisme.

În decembrie, executivul european urmează să prezinte inițiativa DiversifyEU, menită să ajute companiile să își diversifice mai rapid sursele de aprovizionare, indiferent de țara de origine. Comisia va propune și un mecanism de solidaritate pentru situațiile în care un stat membru este supus unor presiuni economice sau represalii. Totodată, va dezvolta un instrument care să permită limitarea rapidă a accesului la piața unică atunci când acest lucru este în interesul Uniunii.

Von der Leyen cere mai multă flexibilitate în bugetul UE și continuarea sprijinului pentru Ucraina

Un alt subiect important a fost viitorul buget multianual al Uniunii Europene, astfel că Ursula von der Leyen a explicat că discuțiile dintre lideri s-au concentrat în special pe modul în care pot fi finanțate prioritățile europene. Cu acest prilej, președinta Comisiei a avertizat că noua propunere bugetară oferă mai puțină flexibilitate decât actualul cadru. Potrivit acesteia, marja de flexibilitate din documentul de negociere a fost redusă cu 50% față de nivelul actual, iar 99,5% din buget ar urma să fie fixat pentru următorii zece ani.

Von der Leyen a argumentat că experiența ultimilor șapte ani, marcați de pandemia de COVID-19, dezastre naturale, războiul din Ucraina și crize energetice, a arătat cât de importantă este posibilitatea de a redirecționa fonduri atunci când apar situații neprevăzute. Ea a susținut că finanțarea priorităților europene necesită un pachet ambițios de noi resurse proprii ale UE.

În ceea ce privește Ucraina, președinta Comisiei a declarat că sprijinul european rămâne esențial, în condițiile în care Rusia continuă să pună la încercare capacitatea de rezistență a țării și să îi afecteze economia.

Potrivit datelor prezentate de von der Leyen, aproape 16 miliarde de euro au fost deja plătite Ucrainei prin componenta de apărare a împrumutului european de sprijin, iar alte 17 miliarde de euro ar putea fi acordate până la sfârșitul anului pentru susținerea bugetului ucrainean, dacă autoritățile de la Kiev îndeplinesc reformele necesare.

Șefa Comisiei a mai precizat că UE și statele membre asigură în prezent 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei. Ea a cerut altor parteneri să contribuie mai mult, în condițiile în care nevoile de finanțare ale țării vor continua să crească atât timp cât războiul nu se încheie.

Von der Leyen a confirmat și continuarea discuțiilor cu Ucraina și Statele Unite privind încheierea conflictului, afirmând că obiectivul european este ca Ucraina să poată ajunge la o pace justă și durabilă.

UE pregătește un nou mecanism de urgență pentru protejarea frontierelor

Migrația a fost a treia temă majoră prezentată de Ursula von der Leyen după reuniunea Consiliului European.

Președinta Comisiei a susținut că aplicarea Pactului privind migrația și azilul a înregistrat progrese și că statele membre folosesc proceduri comune de verificare și la frontieră. În sprijinul acestei evaluări, ea a prezentat mai multe date: trecerile ilegale ale frontierelor au scăzut cu peste 56% în ultimii doi ani și cu 34% de la începutul anului 2026. Cererile de azil au coborât cu 16% în aceeași perioadă, iar rata returnărilor a depășit 30%, potrivit cifrelor comunicate de șefa Comisiei. Von der Leyen a declarat că aceste tendințe trebuie menținute și a prezentat trei priorități: aplicarea integrală a Pactului privind migrația și azilul, consolidarea gestionării și protecției frontierelor externe și pregătirea unor instrumente pentru situații de criză.

Comisia intenționează să propună consolidarea Frontex, astfel încât agenția să poată sprijini statele membre oriunde și ori de câte ori este nevoie. În plus, executivul european va elabora un nou cadru european de răspuns la situații de urgență la frontierele externe.

Potrivit lui von der Leyen, inițiativa urmărește să ofere statelor membre mijloacele necesare pentru a reacționa rapid la amenințări grave, inclusiv în situațiile în care state sau actori non-statali provoacă intenționat deplasări bruște sau în masă ale populației pentru a copleși autoritățile și a crea diviziuni.

Președinta Comisiei a afirmat că UE va continua să respecte valorile și drepturile fundamentale, fără a renunța la protejarea frontierelor sale.

Noul cadru de răspuns la situații de urgență urmează să fie prezentat până la sfârșitul anului.

Află și Comisia Europeană impune reguli companiei Sanofi după suspiciuni privind denigrarea unui vaccin antigripal concurent