Mata Hari – Dincolo de legendă, la Teatrul Mic
În plin război, în Europa cea sfâşiată de gloanţe şi intrigi, o femeie cu parfum exotic cucereşte prin arta sa. Mata Hari, celebra dansatoare sacră. Dar în spatele unui nume excentric, de cealaltă parte a liniilor frontului Primului Război Mondial, o femeie frumoasă, inteligentă şi puternică este supusă unui proces nedrept. Aceeaşi carismatică Mata Hari faţă în faţă cu acuzaţii grave, singură într-o lume a bărbaţilor gata să o sacrifice din raţiuni diplomatice. Regizoarea Liana Ceterchi alege să spună povestea crudă, nedreaptă şi adevărată a unui personaj intrat în istorie.
Parcursul acompaniat de suferinţă de la ropotele de aplauze către şarja puştilor descărcate a plutonului de execuţie este urmărit pas cu pas, având drept partitură de joc documentele autentice ale interogatoriilor.
Dana Dembinski Medeleanu şi Oana Albu în rolul Sorei Leonide
Philippe Collas este strănepotul celui care a condus ancheta în 1917 şi a hotărât să scrie această piesă împreună cu Eric Villedary ca un gest de reabilitare metaforică.
Căpitanul Pierre Bouchardon (Sorin Medeleni) are dificila sarcină de a construi un caz credibil pornind de la speculaţii, dovezi circumstanţiale şi nevoia de justificare a insusccesului pe front a francezilor. Mata Hari (Dana Dembinski-Medeleanu) intră în acest veritabil purgatoriu cu siguranţa femeii nevinovate şi, mai mult, având conştiinţa statutului său. În tot acest calvar sufletesc găseşte drumul către sine însăşi având-o drept călăuză spirituală de Sora Leonide (Oana Albu).
Vă invităm alături de noi la Mata Hari – Dincolo de legendă pentru a descoperi spectacolul Adevărului ascuns sub un nume care continuă să fascineze şi astăzi – Mata Hari.
Sorin Medeleni. Foto Steluţa Popescu
Din distribuţie mai fac parte Doina Bute (Dublul Sorei Leonide), Vlad Basarabescu, Victor Belcescu, Virgil Boiţeanu, Robert Constantin, Ciprian Chiricheş, Eduard Boţ, David Nasseri (Soldaţi), Niki Ieremciuc (Subofiţer), Floarea Stănoi (Infirmiera).
Distribuţie videoproiecţii: Ion Lupu (Ministrul de război), Claudiu istodor (Dr. Jules Socquet), Avram Birău (Albert Ramilon – negustor de blănuri), Domniţa Constantiniu (Julie Clotas – croitoreasă), Liana Ceterchi (Berthe Guilloton – manichiuristă), Petre Moraru (Maitre Clunet – avocat), Vlad Trifaş (Vadim de Massloff – căpitan rus).
Scenografia: Maria Miu. Light design: Iulian Bălţătescu.
Coregrafie: Mălina Andrei.
Premiera are loc joi, 19 februarie, la ora 19.00.
Organic, o nouă premieră 9G la TNB
Organic, în premieră la Teatrul Naţional
Organic de Saviana Stănescu, în regia lui Andrei Măjeri, încheie seria spectacolelor din cadrul primei etape a Programului 9G la TNB, desfăşurat prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava.
Spectacolul aduce în faţa publicului un subiect acut, desprins din ştirile zilnice – traficul de organe –, şi spune o poveste ruptă din realitate… dar o îmbracă într-o comedie neagră de bună calitate. Visul american şi viaţa emigranţilor în cameleonica lume ideală capătă accente dramatice, dar şi comice… Imaginaţi-vă cum ar arăta familia Bundy din celebrul serial cu acelaşi nume, dacă ar trăi din comerţul cu organe umane, şi nu de pe urma vânzării de pantofi.
Silva Helena Schmidt, Andrei Stehan şi Lucian Rus trec de la dramă la comedie, de la jocul realist la grotescul viselor imaginate de Ada Milea, Arcadie Rusu, Les Ateliers Nomad, Ioana Păun, Tudor Giurgiu.
Organic este un spectacol antrenant şi actual, cu accente grave, cu umor şi ironie, plin de surprize muzicale, teatrale, coregrafice, vizuale.
Scenografie: Irina Chirilă. Asistenţi costume: Ioana Grama şi Corina Zăbavă.
9G la TNB este un program derulat prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava şi se adresează tinerilor creatori de teatru. Programul 9G se desfăşoară la Sala Mică, spaţiu destinat exclusiv tinerilor artişti. În urma unui concurs de proiecte, la care au fost înscrise 42 de titluri, echipa de selecţie (Ilinca Tomoroveanu, Cristiana Gavrilă, Maşa Dinescu şi Violeta Popa) a reţinut şapte dintre ele pentru a intra în repetiţii: Copii de aruncat, după romanul lui Ryu Murakami, dramatizat şi regizat de Doru Drăgoi; ActOrchestra – teatru muzical care nu e musical, regia Horia Suru; DISTOPIE. shakespeare. REMIX, regia Catinca Drăgănescu; Dragoste în patru tablouri de Lukas Baerfuss, în regia Elenei Morar; Organic după Inutil de Saviana Stănescu, în regia lui Andrei Măjeri; Piesă pentru frate şi soră de Tennessee Williams, în regia lui Iris Spiridon; Ziua în care nu se cumpără nimic de Kim Atle Hansen, în regia lui Horia Suru. În urma repetiţiilor cu public, Consiliul Artistic al teatrului decide titlurile care vor fi incluse în repertoriul Sălii Mici.
Programul 9G (TNB pentru tinerii creatori de teatru) este realizat cu sprijinul MasterCard.
Spectacolul va avea premiera oficială în zilele de sâmbătă 14 februarie şi duminică 15 februarie 2015, la ora 20.00, la Sala Mică.
Metamorfoza, o nouă premieră la Teatrul Naţional Iaşi
Metamorfoza, la Teatrul Naţional din Iaşi
“Gregor Samsa, fratele meu…
Au trecut mai bine de 30 de ani când, la căminul studenţesc, după lectura acestei mici nuvele, am lăsat-o înspăimântat pe noptieră şi m-am învelit peste cap cu pătura. Îmi era frică să nu mă metamorfozez în gândac … Apoi umbra micului comis-voiajor Gregor Samsa m-a urmărit toată viaţa ca şi umbrele lui Axenti Popriscin şi ale lui Akakii Bashmackin.
L-am întâlnit peste tot: la colţ de stradă aglomerată, în birourile sufocante ale miilor de instituţii birocratice, în trenuri, mereu disperat de întârziere, în parcurile spitalelor de boli nervoase, fumând cu voluptate ţigări cerşite, dar mai ales l-am regasit, de sute, de mii de ori în … oglindă.
Lumea este un teatru sinistru în care toţi primim un rol. Rolul nostru se numeşte Om. Acest rol e simplu. Trebuie să înveţi vreo 15 ani să-ţi înfrângi instinctele, să zici Da, atunci când toţi porii tăi respiră Nu, să stai apoi neclintit într-un birou minuscul vreo 12 ore în fiecare zi, să faci temenele cât mai sofisticate şefului, să-ţi iubeşti enorm familia pe care în adâncul sufletului o urăşti enorm, să alergi cu limba scoasă pe la alte birouri să-ţi plăteşti simbolurile care arată clar că eşti Om, adică taxele, să verşi o lacrimă la sicriul cuiva pe care l-ai detestat profund, să taci când vrei să cânţi, să cânţi când vrei să vomiţi, să plângi când vrei să râzi … Şi, mai ales, să trăieşti cu senzatia unui ciocan divin sau diabolic avântat deasupra capului tău care, în orice clipă, poate să te strivească, să te înfunde până deasupra ochilor în pământ.
Şi mereu, în fiecare noapte, să ai un singur coşmar. Că te îmbolnăveşti, că îmbătrâneşti, că devii defect şi nu mai eşti … util. Nici societăţii şi nici familiei. Că devii o insectă inutilă.
Gregor Samsa a protestat să mai fie Om!”, scrie regizorul Ion Sapdaru, care semnează punerea în scenă a spectacolului după Franz Kafka.
În acest an, regizorul Ion Sapdaru împlineşte 25 de teatru la Naţionalul ieşean, Metamorfoza fiind al optsprezecelea spectacol montat aici.
Dramatizare şi regie: Ion Sapdaru.
Decor: Gelu Rîşca. Costume: Alina Dincă Puşcaşu.
Distribuţie: Cosmin Panaite, Alexandra Bandac, Radu Ghilaş, Daniel Busuioc, Annemarie Chertic, Dumitru Năstruşnicu, Francisc Bucur.
Un spectacol în memoria lui Toma Moraru.
Premiera va avea loc duminică, 15 februarie, la ora 19.30, la Uzina cu Teatru.
Duminică seară, la Godot: Teatru e greu. E greu cu teatru
Radu Iacoban în Carpathian Garden
Carpathian Garden, happeningul teatral prezentat de actorii Radu Iacoban (text şi regie) şi Tudor Aaron Istodor, care anul trecut a umplut sălile în care a fost jucat, în toată ţara, fiind premiat la numeroase festivaluri de teatru, revine în 2015 pe scena Godot Café-Teatru, duminica aceasta, 15 februarie, de la ora 19.00.
Piesa este o satiră contemporană prezentată de actorii Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor, într-un spectacol 100% românesc. O oră şi douăzeci de minute de tiplogii umane din realitatea românească actuală.
Veţi găsi un meniu complet de specii urbane din realitatea noastră imediată: de la preotul întreprinzător la actorul porno şi băiatul din parcare, de la copilul de bani gata şi prezentatorii de ştiri până la politicieni şi moguli de presă.
Cei doi actori, Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor, joacă atât pe scenă, cât şi în sală, alături de spectatori, astfel că relaţionarea cu publicul este permanentă. “Structura spectacolului este fixă, chiar dacă auditoriul are iluzia unui stand-up. Asta deoarece actorii îl mitraliază cu argumente care nu îi dau timp să interacţioneze”, spune autorul Radu Iacoban.
Piesa a fost scrisă într-o lună, dar în timpul repetiţiilor textul a mai trecut prin modificări. “Ne-am înţeles bine la (Cu)cuienfrunte, primul nostru spectacol în formula asta”, povesteşte Tudor Aaron Istodor. “Am văzut că merge… Ne vedeam, mai citeam un text, mai beam o bere, mai o bârfă, un monolog… Totul a venit foarte firesc şi cu bucurie. Ne-am coregizat, ne-am ajutat, ne-am distrat şi, peste umorul din spectacol, aveam ceva de spus cu textele astea, un mesaj pe care îl simţim amândoi şi de asta cred că funcţionează”.
“Carpathian Garden – trimiterea e evidentă – aduce în scenă personaje-cheie ale existenţei cotidiene din România urbană: parcagiul informal al lui Tudor Istodor e chintesenţa ideii de succes antreprenorial pe piaţa neagră, în timp ce, la antipozi, afaceristul (sau, mă rog, mogulul) de presă jucat de Iacoban e sinteza cinismului post-reuşită, starul porno în costum de Tutankamon întrupează know-how-ul special al vedetelor locale de cancan, iar preotul excelând în strategii de marketing pentru Catedrala Neamului e doar versiunea fără camere de filmat a unei biserici – SRL. Radu Iacoban şi Tudor Istodor joacă bine, foarte bine (Iacoban are o reală vocaţie de entertainer, puţini actori tineri stăpânesc atât de bine interacţiunea cu publicul), textele şarjează, ating absurdul fără să clipească, şi întregul spectacol marşează pe aşteptările publicului şi pe recognoscibilitatea caracterelor. Carpathian Garden pariază pe un umor inteligent, pe un teatru popular de mare impact”, scrie Iulia Popovici. Premiile câştigate de Carpathian Garden în 2014
Premiul Cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Butterfly Effect – Galaţi
Premiul Cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului de Teatru Independent Undercloud, ediţia a VII-a
Premiul Cel mai bun pamflet social în cadrul Festivalului Naţional de Teatru Independent, ediţia a II-a
Premiul Cel mai bun actor pentru Tudor Aaron Istodor, în cadrul Festivalului de Teatru Independent Undercloud, ediţia a VII-a
Scenografia: Irina Moscu. Costume: Sarto Made To Measure.
Video şi sound design: Dan Ionescu.
Spectacolul poate fi vizionat duminică, la ora 19.00.
Tudor Aaron Istodor în Carpathian Garden
Carpathian Garden este primul text scris de Radu Iacoban – înainte de piesa În parc, cu Ana Ularu / Rodica Lazăr şi Istvan Teglas, care se joacă tot la Godot Café-Teatru – şi al patrulea spectacol a cărui regie o semnează. Prima piesă regizată a fost (Cu)cuienfrunte, foarte premiată la festivaluri de teatru, urmată de Asta-i tinereţea noastră.
Radu Iacoban a absolvit UNATC în 2005, secţia Arta actorului. Angajat la Teatrul Mic, este o prezenţă constantă atât în teatrul de stat, cât şi în producţii underground.
În film, Radu a colaborat, printre alţii, cu Sharon Stone şi Andy Garcia în What about love?, a jucat în Zero Theorem, al lui Terry Gilliam şi a deţinut unul dintre rolurile principale în Amintiri din epoca de aur, segmentul Vânzatorii de aer, în regia lui Cristian Mungiu.
Actor de film şi teatru, pe Tudor Aaron Istodor l-aţi putut vedea recent în Domnişoara Christina (2013). Din filmografia lui fac parte lungmetraje ca: Weekend cu mama (regia: Stere Gulea, 2009), Blood and Chocolate (regia: Katja von Garnier, 2007), Hârtia va fi albastră (regia: Radu Muntean, 2006), Tertium non datur (regia: Lucian Pintilie, 2006), precum şi în serialele de televiziune Băieţi buni (PRO TV, 2005), sau Lombarzilor 8 (B1 TV, 2006). A jucat în numeroase scurtmetraje.
Tudor este fiul actorilor Maia Morgenstern şi Claudiu Istodor. A terminat un liceu de informatică, unde a descoperit că e pasionat de teatru. Este unul dintre cei mai buni actori ai tinerei generaţii.
Moscova-Petuski, la Teatrul de Sufragerie
Richard Bovnoczki în spectacolul Moscova-Petuski
Călătoria de la Moscova la Petuski este lungă. Kostea face acest drum o dată pe săptămână, vinerea, când se întâlneşte cu ea, “femeia cu cozi până la fund”. Sâmbăta 14 februarie, la ora 20.00. Richard Bovnoczki face această călătorie la Teatrul de Sufragerie, într-un spectacol de teatru cu umor trist şi metafizic, Moscova- Petuski după textul (cu acelaşi nume) al lui Venedikt Erofeev.
Kostea (Venea, Venicika în textul original) este un rus care porneşte din Moscova spre Petuski, un orăşel de lângă Moscova, unde locuiesc iubita sa şi fiul lor.
Aventurile acestei călătorii fac subiectul cărţii şi a one man show-ului conceput de Richard Bovnoczki împreună cu regizoarea Theodora Herghelegiu. În lungul drum spre locul speranţei, Kostea bea şi filosofează cu umor despre viaţă, despre Rusia, despre America, despre slujba lui de brigadier, despre deşertăciunea existenţei. I se întâmplă multe lucruri interesante, călătoria lui fiind o aventură iniţiatică, un drum spre autocunoaştere.
„De la Moscova la Petuski se bea până la comă şi apoi înapoi din comă. La trezire se spun poveşti în râs hohotitor, se plâng iubiri pierdute sau închipuite şi se tot visează la ceva… ceva care, iarăşi, este dincolo, poate raiul, sau măcar nişte îngeri cumsecade te vor duce undeva, într-un spaţiu… într-un loc… într-o primăvară… Marea descoperire a personajului a fost îngrozitoarea faţă a îngerilor. Este metafora filozofică a lui Erofeev”.
Subintitulat “poem”, Moscova-Petuski este cel mai cunoscut text al lui Venedikt Erofeev.
Cu acest rol, actorul Richard Bovnoczki a obţinut Premiul Gala Star la Bacău, în 2007. Apare pe afişele teatrelor din Bucureşti în piese ca: Un tramvai numit dorinţă de Tenessee Williams (regia Andreea Grosu, Andrei Grosu, Unteatru), Pescăruşul de AP Cehov la Teatrul Bulandra, Crimă şi pedeapsă, adaptare după F.Dostoievski (regia Yuri Kordonsky, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), Hic sunt Leones – spectacol de gest (regia Dan Puric, Teatrul Naţional I.L.Caragiale), La ţigănci de M. Eliade (Unteatru). A avut roluri în filme (Pe macara, 2010, Luna verde, 2010, Întâlnire cu al Treilea Reich, 2009, Bărbatul soţului meu, 2006, ş.a.) şi preda arta actorului la Şcoala de Balet Academic Svetlana.
Vii la Teatrul de Sufragerie, la noi acasă, ca la tine acasă, iei un loc pe pernă, sau pe fotoliu, e cald, e viu, e colorat. Bei un ceai cald cu ghimbir, iasomie şi soc împreună cu o delicioasă prăjitură de casă proaspăt scoasă din cuptor, sau pâine de casă, depinde ce se nimereşte. Şi e din partea casei. Apoi, te trezeşti că cineva îţi vorbeşte. Doar ţie şi celorlalţi 19 spectatori care pot fi prietenii tăi în astă seară. O experienţă unică, intimă, personală. Un altfel de teatru, un altfel de spectacol. ACASĂ. Este un transfer de emoţie ca într-o atingere. Iar tu faci parte din spectacol. Aşa că lasă-te purtat de poveste. Deja îi aparţii. Sau ea îţi aparţine ţie?
Să nu mă părăseşti, spectacol în premieră la Studioul Cavas din Sibiu
Scenă din Să nu mă părăseşti. Foto Radu Nechit
Departamentul de Artă Teatrală al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu în colaborare cu TNRS a finalizat repetiţiile pentru un nou spectacol: Să nu mă părăseşti, o dramatizare după romanul cu acelaşi titlu de Kazuo Ishiguro, în regia Mădălinei Timofte. Avanpremiera va avea loc sâmbătă, 14 februarie, la ora 20.00, la Studioul CAVAS din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte Sibiu, iar premiera oficială a spectacolului va avea loc duminică, 15 februarie, la ora 20.00.
Tragic, emoţionant, tensionat şi cu un final surprinzător, Să nu mă părăseşti este unul dintre cele mai bune romane ale lui Kazuo Ishiguro, nominalizat la Booker Prize, National Book Critic Circle Award şi Arthur C. Clarke Award şi inclus pe lista celor mai bune cărţi ale anului în The New York Times, Publishers Weekly şi în numeroase alte reviste prestigioase.
Povestea se petrece într-o şcoală privată din Anglia, unde nimic nu este ce pare a fi. E normal ca orice copil să creadă că e special, dar elevii de la Hailsham sunt atât de speciali încât vizitatorii şcolii se feresc de ei şi doar din întâmplare aceştia îşi descoperă originile şi destinul ieşite din comun: ei sunt, de fapt, clone, produse de laborator menite să furnizeze organe de schimb pentru „oamenii adevăraţi”. Aici se naşte însă şi o tulburătoare poveste de dragoste, între trei tineri, Kathy, Ruth şi Tommy, care încearcă să se desprindă de acest sistem, să fie diferiţi. În timp s-a născut şi o legendă: aceia dintre ei care demonstrează că se iubesc cu adevărat pot să-şi schimbe destinul şi să iasă din tiparul prestabilit al vieţii lor. Rămâne să vedem dacă legenda se va împlini în cazul celor trei personaje…
Regia/ Scenografia: Mădălina Timofte; Concept Video: Sergiu Lupşe. În distribuţie: Petra Rada Constantinov, Iulia Popa, Alexandru Malaicu, Alexandra Şerban, Cristina Blaga, Alexandru Curta, Anton Balint, Lisa Angela, Tudor Răileanu, Alexandru Dobriţă, Maria Tomoiagă.
