Fundația Soros Rmânia estimează, într-u studiu proaspăt, că numărul total de persoane (adulți și minori) care au redobândit cetățenia română după 1991 şi până în prezent este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potențial de 150.000, doar din dosarele deja înregistrate.
Astfel, constată experţii Soros România, numărul total de dosare de solicitare a cetățeniei soluționate între 1991 și 2012 inclusiv este de 323.049 , iar practica actuală sugerează că este vorba aproape în totalitate de răspunsuri pozitive (prin dosare soluționate se înțelege dosare care au primit o decizie finală, fie pozitivă, de acordare a cetățeniei, fie negativă, de respingere a acordării acestei cetățenii).
„Numărul total de cereri înregistrate, până la sfârșitul lui 2012, este de 449.783, ceea ce înseamnă că mai sunt încă aproximativ 125.000 de dosare ce își așteaptă răspunsul. Totuși, în 2012 s-a înregistrat primul an de scădere a numărului de cereri depuse anual, de la 100.845 în 2011 la 87.015.
O noutate asupra căreia atrage atenția prezentul studiu privește copiii minori. Astfel, un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea și unul sau mai mulți copii minori. Din păcate, ANC nu ține registre separate pentru copiii minori, astfel că nu se poate calcula cu exactitate numărul total de noi cetățeni. Este însă firesc să presupunem că cel puțin o parte dintre beneficiarii adulți au și copii minori (minim un sfert, dacă se respectă distribuțiile demografice).
Luând în considerare potențialele răspunsuri negative și chestiunea minorilor, Fundația Soros estimează că numărul total de persoane (adulți și minori) care au redobândit cetățenia română după 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potențial de 150.000 doar din dosarele deja înregistrate
Ar fi însă o eroare să credem se creadă – așa cum sugerează o parte a presei occidentale – că aceste persoane se grăbesc să emigreze. Cei mai mulți solicitanți depun jurământul de onoare la Ambasada de la Chișinău sau la consulatele din Bălți și Cahul, lucru care de fapt înseamnă că își vor păstra cel mai probabil reședința în Republica Moldova. Doar cei care își doresc stabilirea reședinței în România pot depune jurământul la sediul ANC din București. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 și 2.671 în 2012. Mai mult, datele arată că foarte probabil fluxul de petenți s-a mutat la consulatele României din Republica Moldova, unde se înregistrează o creștere a numărului de dosare înregistrate. Fundația Soros își propune să îl studieze în detaliu în perioada următoare procedura de depunere a dosarelor la consultate”, se mai conţine în raportul citat.
