Noile convorbiri dintre Iran şi şase mari puteri ale lumii, desfăşurate vineri şi sâmbătă la Alma Ata, în Kazahstan, s-au încheiat fără să se ajungă la un acord, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care a condus negocierile.
Aceasta a declarat sâmbătă că discuţiile au arătat că „cele două părţi rămân departe pe fond”, relatează Associated Press, citată de Agerpres. „Ceea ce contează în final este substanţa şi … suntem încă separaţi de o distanţă considerabilă „, a declarat Ashton, la finalul celor două zile de negocieri.
Grupul 5+1 (cele cinci membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU – SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie – plus Germania) insistă ca Iranul să reducă stocurile şi producţia de uraniu îmbogăţit în cel mai mare grad de puritate, temându-se că Teheranul va devia de la producerea de combustibil nuclear la fabricarea de material utilizat în miezul focoaselor nucleare.
Iranul insistă că are dreptul să îmbogăţească, dar spune că nu are nici un interes să utilizeze tehnologia pentru a face arme. Negociatorii iranieni au cerut relaxarea mai multor sancţiuni decât au oferit cei şase, în schimbul tuturor concesiilor făcute de ţara lor.
Potrivit luiAshton, negociatorii celor două părţi nu au ajuns la un acord nici măcar asupra datei şi locului viitoarei întâlniri.
„Am concluzionat că toate părţile se vor întoarce în capitalele lor pentru a evalua unde se situează procesul” negocierilor, a mai spus şefa diplomaţiei europene, care a precizat că va rămâne în contact cu şeful negociatorilor iranieni, Said Jalili, pentru a vedea cum se poate continua.
Nu există înţelegere reciprocă între părţi, a spus, la rândul său, ministrul adjunct de externe al Rusiei Serghei Riabkov.
La reuniunea precedentă, care s-a desfăşurat în acelaşi loc la sfârşitul lunii februarie, negociatorii occidentali au prezentat o ofertă ce prevedea „suspendarea”, în loc de „încetarea”, activităţilor de îmbogăţire a uraniului la 20% în Iran. Ei au propus în schimb să atenueze anumite sancţiuni în domeniul comerţului cu aur şi în sectorul petrochimic, care sugrumă economia iraniană. Dar Iranul a insistat încă de la începerea noilor negocieri asupra recunoaşterii dreptului său de a îmbogăţi uraniu şi a prezentat o propunere detaliată aparent neconvingătoare în ochii grupului 5+1.
Puterile occidentale şi Israelul, inamic jurat al Teheranului, suspectează Iranul că încearcă să fabrice arma atomică cu uraniu îmbogăţit, sub acoperirea programului său nuclear civil, ceea ce republica islamică dezminte.
Rezoluţiile ONU care sancţionează Iranul din cauza activităţilor sale nucleare au fost întărite unilateral de un embargo bancar şi petrolier al Uniunii Europene şi Statelor Unite.
