Iulia Moţoc nu vede bulversarea sistemului electoral
Stupefiantă este opinia separată a judecătoarei Iulia Moţoc (propusă de PDL la CCR). Ea susţine, nici mai mult, nici mai puţin că „pronunţarea Curţii este vagă. Astfel, se consideră că se aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituţie cu argumentaţia că se încalcă stabilitatea normelor juridice din domeniul electoral. Acelaşi caracter vag au şi referinţele la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea legii”. Art.1, alin.5 din Constituţie este unul dintre cele mai importante: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. Moţoc consideră deci că prin comasare nu s-ar încălca stabilitatea normelor juridice din domeniul electoral, deşi cu excepţia guvernanţilor, toată lumea în România, inclusiv reprezentanţi ai organismelor europene au demonstrat că de fapt se bulversează procesul electziv. Moţoc consideră vagi referinţele la jurisprudenţa CEDO, deşi, cine citeşte cu atenţie dispozitivul CCR, îşi poate da seama că sunt numeroase astfel de referinţe şi sunt prezentate atât cauze cu subiecţi din România cât şi din străinptate.
Argumentele contrare ale doamnei judecătoare Moţoc nu au nicio legătură cu legislaţia din România. Ea susţine că „prelungirea mandatelor aleşilor locali constituie o practică a statelor democratice”, dar dă un singur exemplu, din Franţa, din 2005, fără să prezinte şi legislaţia franceză în materie şi nici motivele pentru care s-a luat decizia prelungirii mandatelor acum 7 ani. Desfăşurarea în paralel, în 2009, a alegerilor Europarlamentare cu cele locale în Anglia reprezintă un alt „argument” al Iuliei Moţoc, neînsoţit de documentarea de rigoare. Şi, oricum, alegerile Europarlamentare sunt infinit mai puţin complexe decât cele parlamentare. Nu în ultimul rând, nu este exclus ca în Anglia, „comasarea” să nu se fi datorat autorităţilor, ştiu fiind faptul că data alegerilor europarlamentare a fost stabilită la nivel de UE şi este posibil să fi coincis cu alegerile locale programate din timp în insulă.
Minea şi Lăzăroiu nu ştiau de moţiunea USL!
Alţi doi judecători, Mircea Ştefan Minea (desemnat de PDL) şi Petre Lăzăroiu (desemnat de Traian Băsescu), au avut o opinie concurentă la decizia 51/2012 a CCR, dar au votat împotriva comasării.
În opinia concurentă, cei doi judecători nu agrează obiecţiile dispozitivului CCR referitoare la modalitatea de adoptare a legii, adică prin angajarea răspunderii guvernului, susţinînd că angajarea răspunderii a reprezentat o necesitate dictată chiar de …recomandările organismelor europene. Ceea ce este exact invers, organismele europene critică curent ocolirea Parlamentului. Mai mult, cei doi susţin că „o moţiune de cenzură nu a fost iniţiată, dezbătură şi votată”. Eroare. Pe 15 decembrie 201 parlamentari USL au depus o moţiune de cenzură împotriva Legii comasării alegerilor, iar pe 22 decembrie aceasta a fost dezbătută şi votată: rezultat, 209 voturi „pentru” şi 4 voturi „contra” (parlamentarii PDL, UNPR, UDMR şi ai minorităţilor naţionale au stat în sală dar nu au participat la vot).
