Al doilea program de împrumut al Greciei aprobat de UE şi FMI poate eşua şi naţiunea elenă riscă să revină rapid la situaţia anterioara acordului de marţi, arată un studiu confidenţial al marilor creditori internaţionali obţinut de Reuters.
Raportul, obţinut pe 15 februarie, arată că refacerea economiei greceşti este incertă pentru foarte mulţi ani de acum încolo şi că ţara va avea nevoie de ajutor financiar pe o perioada nedefinită. Experţi ai Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai FMI se îndoiesc, în acest studiu, că Grecia va putea să-şi plătească datoriile contractate.
„Există o tensiune fundamentală între obiectivul reducerii datoriilor şi cel al îmbunătăţirii competitivităţii economice, pentru că devalorizarile de care Grecia va avea nevoie pentru a-şi reface competitivitatea vor duce fără îndoială la creşterea datoriilor raportate la PIB. Din cauza acestui risc, programul pentru Grecia va rămâne expus accidentelor şi îndoielilor asupra sustenabilităţii sale.”
Experţii mai arată că reformele nepopulare din Grecia şi privatizările pot adânci recesiunea care durează deja de cinci ani. „În acest fel datoria publică poate ajunge la 160% din PIB în 2020”. Aceasta este datoria din acest moment, la care s-a ajuns după ce creditorii privaţi au acceptat să restructureze 53,5% din datorii. Obiectivul este ca Grecia să ajunga la o datorie de 120% din PIB în 2020, în condiţiile în care regula pentru statele din zona euro este de a avea o datorie publică de doar 60%.
Studiul obţinut de Reuters arată că „agenţii economici” (muncitorii) se pot opune la reducerile salariale şi că „interesele puternice” pot opri liberalizarea unor profesii şi a pieţei şi ca birocraţia va continua să împiedice reformele. Obstacolele legale şi rezistenţa politică vor opri vânzarea activelor statului, care şi asa a demarat cu doi ani de întâziere.
Dacă veniturile din privatizare vor fi de doar 10 miliarde de dolari şi nu de 46 de miliarde în 2020, aşa cum se estimează acum, atunci datoria Greciei va fi de 148% din PIB. Mai mult, pentru a-şi atinge ţinta unei datorii de 10%, Grecia are nevoie de o creştere economică mai mare de 1% în fiecare an.
