După 4 ani de secetă în care titlul de campioană şi Cupa României au luat numai drumul provinciei, Bucureştiul are astăzi ocazia să cucerească un trofeu. Cotidianul.ro vă prezintă istoricul finalelor Dinamo – Steaua şi aspecte inedite din istoria Cupei României.
10 finale între Steaua şi Dinamo
Steaua şi Dinamo se întâlnesc astăzi la Braşov pentru a 11-a oară în finala Cupei României. Miza finalei este una uriaşă. Nu doar gloria câştigării trofeului, ci şi traseul european contează enorm în ecuaţia finalei. Cine câştigă Cupa, va juca direct în play-off-ul (turul 4 calificări) al UEFA Europa League, în timp ce învinsa va începe competiţia europeană din turul doi de calificări. Nu doar faptul că învinsa va juca două tururi în plus reprezintă un inconvenient, ci şi data primului meci oficial, care este programat pe 14 iulie. (Play-off-ul începe pe 18 august – n.a.) Nu în ultimă instanţă, ambele echipe au avut evoluţii şi clasări modeste în campionat, Steaua locul 5, Dinamo locul 6, iar câştigarea Cupei ar însemna şi salvarea onorabilă a sezonului. Cea mai spectaculoasă finală a fost chiar prima. Ea s-a disputat pe 19 iulie 1964 în faţa a 80.000 de spectatori pe Stadionul 23 August din Bucureşti şi a fost arbitrată la centru de cunoscutul arbitru olandez Andries Van den Leeuwen. Cei mai puţini spectatori s-au înregistrat la ultima finală dintre cele două echipe, pe 2 mai 1990, pe acelaşi Stadion 23 August. În 1989 finala s-a desfăşurat tot la Braşov, dar pe Stadionul Municipal, astăzi demolat. În finala din 1988 s-au înregistrat „evenimente deosebite” şi o premieră în materie: câştigătoarea a fost decisă (teoretic) în birourile FRF, practic, la nivel înalt în PCR. În ultimul minut de joc la scorul de 1-1, Steaua înscrie din offside, golul este anulat, şi militarii se retrag de pe teren. După 15 minute de aşteptare, cei de la Dinamo se considră câştigători, iau cupa şi fac turul de onoare al stadionului. Anterior, actualul antrenor al dinamoviştilor, Ioan Andone, pe atunci jucător la alb-roşii, a făcut un gest obscene la adresa fiului lui Nicolae Ceauşescu, Valentin, patronul neoficial al militarilor. A doua zi, FRF a decis omologarea meciului cu scorul de 2-1 pentru Steaua, iar cei de la Dinamo au fost obligaţi să returneze trofeul, care fusese luat acasă de portarul „Ţeţe” Moraru. A plouat cu suspendări, centralul Radu Petrescu din Braşov şi tuşierul George Ionescu din Bucureşti fiind excluşi pe viaţă din mişcarea sportivă. După 1990, cei de la Steaua au returnat trofeul celor de la Dinamo, FRF a luat decizia neatribuirii Cupei pentru anul 1988, dar ulterior a trecut finala, în acte, în palmaresul echipei Steaua.
În campionat, palmaresul dintre cele două echipe este următorul: 124 de meciuri disputate, Dinamo 45 de victorii, Steaua 34, iar 45 s-au terminat la egalitate. Dinamo a înscris 167 goluri, iar Steaua, 161.
În cele 10 finale Dinamo-Steaua s-au înregistrat următoarele rezultate:
1963/64 Dinamo Bucureşti 5-3 Steaua Bucureşti
1968/69 Steaua Bucureşti 2-1 Dinamo Bucureşti
1969/70 Steaua Bucureşti 2-1 Dinamo Bucureşti
1970/71 Steaua Bucureşti 3-2 Dinamo Bucureşti
1983/84 Dinamo Bucureşti 2-1 Steaua Bucureşti
1985/86 Dinamo Bucureşti 1-0 Steaua Bucureşti
1986/87 Steaua Bucureşti 1-0 Dinamo Bucureşti
1987/88 Steaua Bucureşti abd Dinamo Bucureşti
1988/89 Steaua Bucureşti 1-0 Dinamo Bucureşti
1989/90 Dinamo Bucureşti 6-4 Steaua Bucureşti
Cine a câştigat cele 72 de cupe (file inedite din istoria competiţiei)
* Până la finala de astăzi s-au desfăşurat 72 de ediţii ale competiţiei Cupa României.
* Prima ediţie, cea din sezonul 1933-1934, a fost câştigată de legendara echipă Ripensia Timişoara. Numai că prima finală, câştigată cu 3-2 de Ripensia, a fost contestată de echipa învinsă, Universitatea Cluj, care a obţinut rejucarea. De această dată scorul a fost unul categoric, 5-0 pentru Ripensia.
* Tot în perioada interbelică s-a mai înregistrat un eveniment deosebit: finala din 1940, dintre Rapid Bucureşti şi Venus Bucureşti, s-a rejucat de trei ori!!! Primele trei meciuri s-au încheiat la egalitate după prelungiri 2-2, 4-4 şi 2-2, iar în cel de-al patrulea feroviarii au învins cu 2-1.
* Trei trofee au fost câştigate de echipe de divizia „B”. Metalul Reşiţa – Dinamo Bucureşti 2-0 (în 1954); Arieşul Turda – Rapid Bucureşti 2-1 (1961); Chimia Rm. Vâlcea – Constructorul Galaţi 1-1 şi 3-0 după rejucare (1973) – această finală poate fi considerată ca fiind cea mai de senzaţie din perioada comunistă. O finalistă din divizia B, cealaltă din divizia C şi rejucare. De fapt aceasta a fost ultima finală care s-a rejucat, din anul următor intrând în vigoare departajarea prin lovituri de la 11 metri în caz de egalitate după prelungiri.
*Singurul trofeu câştigat de Universitatea Cluj (2-1 cu Dinamo Piteşti – actuala FC Argeş în 1965) s-a datorat nu evoluţiei mai bune din finală, ci modului în care a ajuns în ultimul act al competiţiei. „Şepcile roşii” au beneficiat în semifinala contra Progresului Bucureşti 2-2 după prelungiri, de una din marile ciudăţenii care au „bântuit” în anii respectivi regulamentul Cupei: în caz de egalitate se califica echipa mai tânără. şi clujenii au fost „mai tineri” cu 3,7 ani decât bancarii, care au avut în teren cinci veterani peste 30 de ani. La sfârşitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60, un meci terminat indecis după rejucare se tranşa prin… tragere la sorţi.
* Cele mai multe goluri într-o finală – 11 – s-au înscris în meciul din 1935, CFR (Rapid) Bucureşti – Ripensia: 6-5 după prelungiri. Finala cu cele mai multe goluri în 90 de minute a fost cea din 1990 dintre Dinamo şi Steaua, încheiată cu scorul de 6-4 în favoarea alb-roşilor.
*Cele mai categorice scoruri s-au înregistrat în trei finale: Rapid Bucureşti – Universitatea Cluj/Sibiu 7-1 (1942); Steaua – Foresta Fălticeci 6-0 (1967) şi Universitatea Craiova – Politehnica Timişoara 6-0 (1981).
* O singură finală, ultima, cea din 2010 dintre CFR Cluj şi FC Vaslui, s-a încheiat fără marcarea vreunui gol în 120 de minute. În 1953 şi în 2006 finalele Flamura Roşie (UTA) Arad – CCA (Steaua), respectiv Rapid Bucureşti – Progresul Bucureşti au fost singurele în care nu s-a înscris în timpul regulamentar de 90 de minute, primele echipe reuşind să se impună cu 1-0 în prelungiri,
* Rapid Bucureşti deţine un record greu de egalat: între 1937 şi 1942 a câştigat 6 Cupe consecutive. Steaua (CCA) Bucureşti a reuşit o cvadruplă între 1949 şi 1952 şi două triple, între anii 1969-1971 şi 1987-1989. Triple au mai reuşit Dinamo Bucureşti (2003-2005) şi CFR Cluj (2008-2010).
* Cele mai multe trofee le-a câştigat Steaua (CCA) Bucureşti, militarilor fiindu-le atribuit în acte şi trofeul din 1988. Vă prezentăm toate câştigătoarele Cupei României; în paranteze numărul de finale pierdute de unele dintre echipe.
21 [7] Steaua Bucureşti
13 [5] Rapid Bucureşti
12 [8] Dinamo Bucureşti
6 [5] Universitatea Craiova
3 C.F.R. Cluj
2 [4] Politehnica Timişoara
2 [2] Ripensia Timişoara
2 [2] U.T. Arad
2 [1] Petrolul Ploieşti
1 [4] Progresul Bucureşti
1 [3] Universitatea Cluj
1 [1] Gloria Bistriţa
1 [1] Jiul Petroşani
1 [1] Progresul Oradea
1 Arieşul Turda
1 C.F.R. Turnu Severin
1 Chimia Râmnicu Vâlcea
1 Metalul Reşiţa
