O firmă de turism din Constanţa a lansat pe piaţă un card turistic relativ similar celor din mai toate capitalele şi marile oraşe europene. Bucureştiul nu are aşa ceva, iar ministrul Elena Udrea cheltuieşte bani grei pe broşuri de promovare care sunt apanajul agenţiilor de turism.
La Constanţa, da, la Bucureşti, ba
În premieră în România, în zona Constanţa-Mamaia, turiştii pot achiziţiona un card turistic (Constanţa Pass), care le oferă o serie de facilităţi. Astfel, cei care utilizează cardul (acesta costă 99 lei şi este valabil între 15 iunie şi 15 septembrie) economisesc circa 30% la biletele de intrare la următoarele obiective: Aqua Magic, Delfinariu, Acvarium, Muzeul de Istorie şi Arheologie. În preţ intră şi două călătorii cu autobuzul turistic decapotat, iar posesorii cardului mai obţin şi discounturi la o serie de magazine şi terase agreate de firma emitentă. Cardul este însoţit de o broşură care conţine informaţii referitoare la toate obiectivele turistice din judeţul Constanţa, precum şi excursiile opţionale care se efectuează în afara litoralului, orarul transferurilor la aeroport etc. „Constanţa Pass” este un fel de frăţior mai mic al „Budapest Card” şi „Wien Card”, ca să le numim pe cele mai populare din Europa şi mai avantajoase pentru turişti.
De ce la Constanţa s-a putut realiza un astfel de instrument pentru turişti, şi în Bucureşti, nu, este foarte greu de înţeles. Nu ştim care este situaţia la Sofia şi în micuţul ducat Luxemburg, dar, în rest, în toate capitalele statelor UE (dar şi în alte oraşe mari din Europa) există carduri turistice.
Românii nu au cultura cardului turistic
Există totuşi o problemă. „Tutiştii români nu au cultura cardului turistic. Foarte, foarte puţini dintre românii care vin în Mamaia sau Constanţa vin şi cumpără Constanţa Pass. În schimb, turiştii străini sunt principalii noştri clienţi. Acum, mă rog, atâţia cât sunt. Străinii vin direct şi ne cer cardul turistic local. Am înţeles că aşa procedează şi pe la alte agenţii, vin şi cer direct cardul, dar din păcate numai noi oferim aşa ceva. Pentru moment, Constanţa Pass este unicat în România. Noi ne-am mişcat mai repede, ne-am înţeles cu autorităţile locale pentru facilităţile la obiectivele ce ţin de ele şi am rezolvat problema. Nu înţeleg de ce românii nu ni-l solicită”, a declarat pentru cotidianul.ro un angajat al firmei de turism emitente a cardului.
Elena Udrea face treaba agenţiilor
La începutul lunii august, MDRT a anunţat că pentru promovarea turismului românesc va edita două broşuri. Una în tiraj de 300.000 de exemplare (costurile se ridică la 900.000 de euro – fără TVA), unde vor fi prezentate circuite culturale, natura neatinsă, turism rural, turism activ şi de aventură, turism balnear şi de întreţinere şi city breaks, şi alta într-un tiraj de 150.000 de exemplare (costuri – 120.000 de euro fără TVA), referitoare la turismul în natură, city breaks şi circuite culturale. Broşurile vor fi tipărite în mai multe limbi de circulaţie internaţională, plus în limba rusă şi poloneză.
Toate bune şi frumoase, numai că acest tip de broşuri sunt de regulă apanajul agenţiilor de turism – atât în ţară cât şi în străinătate – şi câteodată al autorităţilor locale. În plus, un astfel de tip de promovare nu are efecte dacă obiectivele turistice ale României nu se află în cataloagele marilor tour-operatori europeni gen TUI. Şi, după câte ştim, România nu prea se regăseşte în aceste cataloage. Şi este o lege nescrisă, nu apari în aceste cataloage, nu exişti.
Ce ar fi trebuit să facă Udrea şi ministerul
În loc să cheltuiască aceşti bani pe broşuri de promovare care (repetăm, nu un minister trebuie să le editeze) mai mult ca sigur nu vor produce efecte, ministrul Elena Udrea ar fi trebuit să se preocupe de realizarea unui Bucharest Card, a unui Bucovina Card etc. Concret, în primul rând ar fi trebuit să se înţeleagă cu autorităţile locale pentru obţinerea de facilităţi pentru obiectivele turistice din subordinea acestora, cu operatorii din transportul în comun pentru racordarea la cardul turistic al tichetelor de călătorie, după care ar fi trebuit să semneze parteneriate cu diverşti proprietari de magazine, terase, restaurante pentru a „scoate” de la aceştia facilităţi pentru posesorii unui card turistic. Asta trebuia să facă ministerul, în această zonă trebuia să direcţioneze eventual sume de bani.
De ce are acum parte, la capitolul informare şi facilităţi turistul român sau străin care vine în Bucureşti?. De nimic. Recent, când un reporter cotidianul.ro a solicitat la punctul de informare turistică din Pasajul Universităţii un ghid cu hotelurile, muzeele şi liniile de transport local, după ce a fost privind ca un marţian proaspăt aterizat pe pământ, a fost direcţionat „spre librării, unde poate găsiţi ceva, dar pe bani”. Orice comentariu este inutil.
