Preşedintele României şi-a depăşit joi atribuţiile, dând indicaţii directe magistraţilor privind înfăptuirea actului de justiţie. Dacă magistraţii vor da curs indicaţiilor, se poate vorbi de moartea justiţiei.
Băsescu pledează pentru regii asfaltului
Preşedintele României nu mai încearcă nici măcar să ascundă aparenţele. Joi dimineaţa, în discursul ţinut la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, la sediul Ministerului Justiţiei, Traian Băsescu a pledat pe faţă pentru protejarea clientelei politice a Puterii. Concret, preşedintele a cerut magistraţilor să nu mai ia în seamă procesele intentate de către firmele/companiile care pierd licitaţii. „Am venit să vă atenţionez cu privire la un lucru care mie mi se pare grav: ştiţi că există obiceiul celor care pierd licitaţii să se ducă în instanţă (…) chiar ieri s-a primit o scrisoare legată de o licitaţie pe un tronson de autostradă (…) câştigă cineva o licitaţie, şi în instanţă iese câştigător cel care a ieşit pe locul şase”. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu le-a spus în faţă judecătorilor să nu mai dea câştig de cauză firmelor sau companiilor care pierd licitaţiile. Şi cum de regulă se ştie cum se câştigă licitaţiile, intervenţia preşedintelui este una în favoarea firmelor sau companiilor agreate de către guvernanţi.
Băsescu îndeamnă la renunţarea suplimentării probelor
Singurul lucru corect apreciat de către Traian Băsescu l-a reprezentat durata foarte mare a proceselor. Dar preşedintele nu s-a limitat doar la a constata o stare de fapt, ci, deşi nu avea nicio atribuţie în acest sens, a dat şi indicaţii privind modalitatea scurtării duratei proceselor. Practic, Traian Băsescu a pledat ca judecătorii să nu mai dea aşa de mult curs la solicitările de suplimentare a probelor şi să renunţe pe cât posibil la returnarea dosarelor la parchete. Aici preşedintele intervine brutal în procedurile judiciare perfect legale şi chiar în drepturile părţilor aflate în litigiu. În ambele situaţii – intervenţia în favoarea câştigătorilor de licitaţii şi pledoaria pentru reducerea situaţiilor de administrare a probelor suplimentare -, Traian Băsescu intră în coliziune cu prevederile art. 21 din Constituţie.
Preşedintele nu are cunoştinţe elementare de drept
Traian Băsescu a spus, la un moment dat, „cred că reprezint vocea celor de pe stradă, deci pot fi scuzat”. Corect la prima vedere, numai că procedurile din justiţie nu pot fi discutate de persoane care nu au cunoştinţe elementare de drept. Iar Traian Băsescu a dat dovada că nu posedă astfel de cunoştiinţe, când a criticat magistraţii că dau soluţii în favoarea celor care atacă tăierile salariale decise de guvern. „Aşa scrie în Constituţie: Cine afectează bugetul de stat indică sursa. Corect ar fi ca magistraţii, când dau hotărâri, nu mă refer la cele care vizează un om nedreptăţit, mă refer la cele care vizează categorii sociale, să ne spuneţi şi sursa de finanţare”. Dacă ar avea cunoştinţe elementare de drept, Traian Băsescu ar trebui să ştie că soluţiile date de judecători în situaţiile mai sus amintite, nu modifică legile date de guvern în sensul grevării bugetului de stat. Instanţele doar sancţionează faptul că în actele normative prin care s-au operat tăieri salariale, nu se respectă termenele temporare până la care au operat reducerile salariale. Dacă guvernul când a operat reduceri salariale ar fi precizat că este vorba de un termen neliminat sau pur şi simplu ar fi modificat politica salarială, atunci nicio instanţă n-ar fi putut să dea câştig de cauză petenţilor.
