După o scurtă perioadă de tăcere, Elena Udrea revine pe blogul propriu și deschide robinetul cu glorificarea activității ei. Ultimul subiect: cel legat de vizita de lucru pe șantierul domeniului schiabil din Poiana Brașov, unde a fost împreună cu Emil Boc . „În acest week-end am verificat lucrările de la Poiana Brasov şi mă declar foarte mulţumită de ceea ce am văzut. Turiştii care vor veni aici în această iarnă vor avea cu siguranţă sentimentul că se află în Austria. (…) E pentru prima dată când se realizează în România o investiţie atât de consistentă în infrastructura de turism montan. Există acum o reţea în adevăratul sens al cuvântului (…) Practic, de la 14 kilometri de pârtie, se va ajunge la 24 de kilometri”, spune/scrie Elena Udrea.
Simțul umorului da, simțul măsurii, nu
Compararea domeniului de schi de la Poiana Brașov cu domenii de schi din Austria, dovedește că Elena Udrea are simțul umorului, nu și pe cel al măsurii. Studiind datele tehnice ale unor stațiuni montane din Austria, observăm că 24 de km de pârtie, atât cât va avea Poiana Brașov nu înseamnă deloc mare lucru. Iată câteva cifre: Lech – St. Anton am Arlberg – 284 km de pârtie (86 linii de cale ferată alpine, telecabine, telescaune și teleschiuri); Gerlos – 160 km de pârtie (53 de instalații de transport pe cablu, capacitate 81.000 pers./oră), Solden – 151 km de pârtie (8 telecabine, 8 tele-schiuri, 18 telescaune); Zell am See – Kaprun – 138 km de pârtie; În Austria mai sunt în jur de 15-20 de stațini care au între 80 și 120 km de pârtie.
Ceva mai aproape de România se află stațiunea bulgară Bansko, unde – domeniul schiabil este relativ nou – există doar 70 de km de pârtie.
Dacă este să comparăm și prețurile pentru sejururi, aici Poiana Brașov este destul de „competitivă” : mult mai mari decât în Bansko, egale și mai mari decât cele ale pensiunilor din Austria (pensiunile sunt cele mai numeroase unități de cazare din stațiunile de iarnă din Austria, dar care arată ca multe din hotelurile noastre) și relativ mai mici decât ale hotelurile de lux din stațiunile austriece.
27 de milioane de euro de la MDRT și Primăria Brașov
Costurile lucrărilor din Poiana Brașov se ridică la 27 milioane de euro. 88% suportă MDRT, iar 12%, primăria municipiului Brașov. Nimeni nu spune când se vor amortiza aceste cheltuieli și nici cine va administra noua infrastructură. În Bulgaria, la Bansko, domeniul schiabil a fost făcut 100% din fonduri private.
Schiul în grădina Carpaților nu are căutare
După vizita de lucru de la Poiana Brașov, și premierul s-a lăsat dus de val. „După ce va fi gata, tot mai mulţi români vor renunţa să mai plece în Austria la schi şi vor veni aici. Eu cred că infrastructura, modul de pregătire şi peisajul sunt cel puţin la nivel european, la nivelul Austriei”, a spus Boc, iar Elena Udrea conchide ” Până la urmă, Grădina Carpaţilor este un brand turistic integrator orientat tocmai către această zonă”.
Optimismul celor doi este de neînțeles. Nu mai departe de luna august a.c., doi oficiali ai TUI, Klaus Pumpel şi Harald Krauss au fost categorici: „Nu ştiu nimic despre staţiuni de schi din România (…) România nu este o destinaţie de vacanţă pe harta nemţilor (…) Austriecii, germanii, francezii sau italieni nu se gândesc la România când vine vorba de destinaţia în care să îşi petreacă vacanţa. Aceasta este realitatea. Dacă vor să meargă la mare, aleg mai repede Turcia sau Grecia, iar când vine vorba de schi, sunt multe alte opţiuni, mai puţin România (…) Nu ştim de acest slogan (Explore The Carpathian Garden – n.a.) pentru că în Austria şi Germania unde trăiesc şi muncesc nu l-am văzut sau auzit niciodată. Poate că acest slogan şi brand turistic este mult mai cunoscut în alte ţări, considerate surse de turişti pentru România”.
