Din 8 martie, 10.301 angajaţi din cei 64.000 ai CFR vor intra în şomaj, se arată în hotărârea de guvern care se referă la restructurarea companiilor de cale ferată.CFR a fost considerat multă vreme drept a doua armată a ţării. Erau vremuri când oamenii se înghesuiau pentru a prinde un loc de muncă la această instituţie respectabilă.
Elevii liceelor de profil erau învăţaţi să răspundă cu „Să trăiţi!”, în loc de „Bună ziua!”, semn că disciplina se învăţa încă de pe băncile şcolilor. După evenimentele din 1989, CFR părea că va fi una din instituţiile unde locurile de muncă nu vor fi puse în primejdie. Angajaţii de aici ajunseseră să se plimbe cu permisul CFR la vedere. Se mândreau că au salarii mari şi lucrează într-un loc sigur.
Dar odată cu trecerea anilor, armata CFR a început să se destrame. Au apărut firmele concurente CFR-ului, iar căpuşele organizate de directorii gen Mihai Necolaiciuc au furat tot ce se putea. Aşa se face că falimentul CFR a venit ca ceva firesc, iar angajaţii s-au trezit în situaţia de a plăti furturile directorilor angajaţi politic. La CFR nu putea plăti, aşa cum se spune în proverb, decât acarul Păun. Deci acarii, „ciocănarii”, aşa cum sunt denumiţi popular lăcătuşii de revizie şi alţi angajaţi, sunt trimişi din 8 martie să-şi caute de lucru la coada vacii. Că doar ei sunt de vină de mersul greoi al trenurilor, de infrastructura proastă, de accidentele de pe calea ferată.
Datele statistice arată că pe 7 martie 2010 la cele trei companii CFR – Infrastructură, Marfă şi Călători – lucrau 64.000 de angajaţi. Din 8 martie vor rămâne doar 54.000. Cei mai mulţi salariaţi vor fi disponibilizaţi de la CFR Marfă (6.700), următoarele două companii în funcţie de numărul concedierilor fiind CFR Călători (1.100) şi SC Întreţinere şi Reparaţii Vagoane "CFR IRV" (800). La polul opus, compania cu numărul cel mai mic de salariaţi care ar urma să fie disponibilizaţi este SC Sere şi Pepiniere (15).
Potrivit hotărârii de guvern adoptate pe 29 ianuarie 2010, angajaţii CFR care au o vechime în muncă de până la 15 ani vor primi 12-13 salarii compensatorii, cei cu o vechime între 15 şi 25 de ani – 14 salarii, iar cei cu o vechime de peste 25 de ani în jur de 15 salarii compensatorii. Este vorba despre salariul mediu al angajatului disponibilizat.
În funcţie de vechimea fiecărui salariat, se va adăuga un venit de completare, însă ajutorul de şomaj plus venitul în completare nu trebuie să depăşească salariul mediu pe economie, de 1.300 de lei.
Ordonanţa prevede că, în cazul în care angajatul va refuza două oferte de angajare, acesta va rămâne doar cu ajutorul de şomaj, iar dacă se angajează în mediul privat să primească salariul de completare aferent vechimii în muncă.
